Marca de lactate “Sana” este una destul de populară în rândurile consumatorilor. Cunoaștem că acestea sunt produse la Comrat și că au termen de garanție foarte mic, dacă îl comparăm cu marfa altor întreprinderi, ceea ce înseamnă că este un produs natural și trebuie consumat până la data expirării.
Ceea ce nu știam e că în spatele acelor sticle de lapte se află o întreagă poveste de succes, care a început prin 2007 și care inițial urma să producă… ulei. Probabil, de atunci a și rămas numele Fabricii de Lactate “Oloipac”, lucru confirmat și de antreprenoarea Maria Acbaș, vizitată recent de ministrul Agriculturii, Ion Perju, directorul AIPA Vadim Curmei și directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate “LAPTE”, Carolina Linte. Încă prin 2015, dna Acbaș povestea într-un interviu de presă că atunci când a achiziționat pachetul de control al Fabricii de Lactate din Comrat, unde era totul distrus, prima idee a fost să instaleze linii de producere a uleiului vegetal, dar pentru a păstra locul de muncă al angajaților, s-a orientat spre lactate.
Contactată de AGROMEDIA, Carolina Linte, directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate “LAPTE” ne-a povestit că întreprinderea gestionată de dna Acbaș este una cu ciclul închis. “Adică de la furcă-la furculiță. Totul se produce la fermă, fără a achiziționa materie primă de la alți producători. Ferma de bovine numără în prezent cca 1 000 de vaci de rasa Holstein. Laptele obținut este distribuit la fabrica de prelucrare a laptelui “Sana”, aflată tot în gestiunea antreprenoarei”, ne-a ralatat dna Linte. De menționat că aceasta a beneficiat, 2018-2019, de subvenții postinvestiționale în valoare de aproximativ 5 mil. lei prin intermediul AIPA.
Construcția mobilă, un know-how în zootehnie
“Fabrica este membră a Patronatului, de fapt, este una dintre primii fondatori ai Asociației. Doamna Acbaș a investit și reinvestit în afacere. De altfel, astăzi nu avem atât de multe astfel de întreprinderi. Aici găsiți o construcție destul de interesantă, care ar fi un exemplu pentru fermierii mici. Este vorba despre una mobilă, foarte ușoară, pentru 100 capete de animale, un know-how în zootehnie. Nu e din beton și care costă cca 8 mil. lei. Construcția a fost dată în exploatare anul trecut și este un un model perfect și pentru cei care planifică să dezvolte o afacere în această ramură”, a subliniat dna Linte.
Potrivit sursei, nici bovinele de la Comrat, nici altele din alte localități nu au beneficiat încă de subvenții per cap de animal. “Dosarele au fost recepționate până la 4 iunie. Sunt în prelucrare, AIPA spune că vor fi alocate începând cu 1 august. Dar orice animal, pentru care se solicită subvenția, trebuie verificat și să coincidă cu Registrul de evidență al ANSA. Și noi, și ministerul ne-am dorit transparentizarea sectorului - înregistrarea fermelor și obținerea autorizațiilor sanitar-veterinare. “Oloipac” e cu acte în regulă de multă vreme și cca 400 bovine de aici întrunesc criteriile pentru subvenționare”, a menționat Carolina Linte.
Tot profitul fabricii a fost reinvestit în afacere, astfel reușindu-se să ajungă la una destul de performantă. Chiar dacă produsul este de calitate superioară, la export încă nu a ajuns.
“Abia în acest an am fost listați ca țară exportatoare de produse de origine animală. Conform Regulamentului 605 din 2010, este indicată lista de produse care poate fi exportată în UE și este vorba de cele care trec printr-un anumit proces tehnologic. Conform procedurii, întreprinderea care urmează să exporte trebuie să fie autorizată”, a făcut claritate sursa.
Carolina Linte ne-a mai relatat că a mers la Comrat pentru a discuta despre intenția unui proiect comun cu Banca Mondială privind monitorizarea calității indicatorilor de lapte.
“Dar să vă mai spun ceva: mi-aș dori ca o astfel de exploatație de animale, ca cea de la fabrica dnei Acbaș, să o văd în cel puțin 100 de ferme. Ar fi un pas sigur pentru ca zootehnia să devină o ramură atractivă și profitabilă”, a conchis dna Linte.
Maria Acbaș a menționat că, grație subvențiilor, ferma de bovine a reușit multiplicarea numărului de animale de prăsilă întreținute, dezvoltarea condițiilor necesare pentru sporirea cantității și calității laptelui obținut, precum și construirea depozitelor pentru păstrarea hranei.
Antreprenarea a mai declarat că suportul din partea statului este esențial pentru creșterea competitivității și productivității afacerilor din domeniul zootehnic.