AGROMEDIA vă povestește imediat cele mai curioase detalii despre procesul sofisticat, complicat și destul de costisitor din mini-făbricuța protagoniștilor noștri.
Tehnologia există de când zboară omul în cosmos
Deci, să le luăm pe rând. Când vorbim despre liofilizare, ne referim la metoda de deshidratare în timpul căreia produsele se congelează, după care suprafața pe care stau se încălzește treptat și ele, în vacum, se deshidratează. „Astfel, fructele își păstrează și forma, și conținutul, și calitățile gustative. Nu e o tehnologie nouă, există de decenii, s-a practicat doar pentru a crea hrană pentru cosmonauți și alpiniști. Era mai limitată și îndreptată spre anumite categorii de utilizatori, nu pentru publicul larg. Noi am lansat mica afacere anul trecut, în plină pandemie. Sunt bancher de profesie, dar am studiat piața și am văzut că produsul dat era la mare căutare. Fructele liofilizate nu puteau fi găsite la noi, decât să le comanzi în altă parte, și ne-am aventurat, am riscat și am investit bani în producerea lor”, ne povestește Daniela.
De altfel, sume enorme, muncite peste hotare. Din resurse proprii au achiziționat utilajul, au închiriat spațiul pentru producere, au studiat întreg procesul, Veaceslav având studii în domeniul industriei alimentare. Și dacă tot a început lumea să plece pe Planeta Roșie, Daniela ne spune în glumă, dar destul de serios: „Suntem livratori de produse pentru următorii vizitatori ai planetei Marte.”
Hrană pentru cei care pleacă pe Marte
Materia primă o cumpără de la producătorii locali și deși linia de producere permite liofilizarea unei cantități de până la 100 kg în 24 de ore, ei se orientează spre produsele solicitate pe piață. „Căpșuna, zmeura, piersicul, dar putem usca și deshidrata absolut totul, căutăm pieți noi de desfacere. Marfa care merge spre companiile de procesare este ambalată în saci, iar pentru consumatorii casnici e în pungi mici, a câte 50, 60 și 100 grame. Termenul de valabilitate este de 12 luni, pentru că nu folosim conservanți. Lumea nu prea cunoaște produsul, decât poate tinerii care stau pe rețelele de socializare și cei mai în vârstă, care au auzit despre hrana cosmonauților”, a menționat antreprenoarea.
Fructele liofilizate, ziceam ceva mai sus, diferă total de cele uscate. „Prin faptul că sunt aerate, rămân ca și fructele de pe copac. În proporție de 95 la sută își păstrează forma, gustul, nutrienții”, a specificat Daniela.
Afacerea familiei Caisân e cu acte în regulă și din cauză că a trecut timp puțin de la apariția pe piață, acum sunt în căutarea unui brand. Gama lor e atât de variată, încât găsim: căpșune, zmeură, caise, piersic, coacăză neagră, cătină, lămâie, ghimbir, vișină, morcov, sveclă, spanac. Lista va fi completată în curând cu dovleac, broccoli, ceapă și usturoi.
„Ca să ajungem să discutăm despre profit, e nevoie de timp, investiții, resurse proprii și promovare. Costurile de producere sunt foarte mari și la început nimeni nu garantează venituri extra. Afacerea e una complicată și sofisticată, publicul trebuie informat despre produsul nostru. Dar vom ajunge și la asta. De ce am pornit-o? Încercăm să supreviețui în R. Moldova, ca să nu plecăm peste hotare. Deocamdată, singura piață unde ne pot descoperi și cunoaște consumatorii este Târgul „Cămara Fest”, dar vom reuși”, ne-a spus plină de optimism Daniela.
Așadar, hrana consumată de cosmonauți și alpiniști o poți găsi acum la Cămara Fest. AGROMEDIA, partenerul media al Târgului, amintește că următoarea ediție va avea loc pe 25 și 26 septembrie. Și dacă nu zburați în cosmos, vă așteptăm aici.