MUȘTARUL și SPELTA CULTIVATE LA FLĂMÂNZENI. Familia Vieru a trecut la creșterea unor culturi mai rentabile

 
Spune-o vorbă populară că moldoveanul, impus de situație, e în stare să crească și ochi de bou, important e să aibă piață de desfacere. Este și cazul familiei de agricultori Vieru din Sângerei care a plantat în acest an 20 hectare cu muștar și alte 24 cu in. Și asta pentru că a analizat bine lucrurile și a văzut că nici grâul, nici orzul, nici floarea-soarelui, culturile de bază pe care le cultivau nu mai mergeau pe piață. Așa că au optat pentru muștar, de altfel, o cultură care devine din ce în ce mai rentabilă pentru fermieri. Despre asta însă ceva mai târziu.
 
Ion Vieru este agricultor „de când se ține minte” și acum l-a molipsit de această meserie și pe fiul său, Sergiu. Terenurile lor se află în satele Coșcodeni și Flămânzeni și să tot ocupe cca 800 ha, arendate de la deținătorii de cote din cele două localități. Portalul nostru, AGROMEDIA, a fost destul de curios să afle cum au ajuns la planta pe care amatorii de gusturi picante o consumă din diverse recipiente și în combinație cu anumite produse alimentare.

Anul trecut au plantat mărar
 
„Având în vedere că acele culture cereale pe care le creștem nu mai aduc profit, ne-am redirecționat spre ceva mai nou. Anul trecut am avut plantat mărar pe un teren de 20 ha și n-am prea avut succes, așa că am decis să abordăm altă strategie. Am procurat material semincer de muștar de la o companie care va achiziționa întreaga recoltă, am perfectat și un contract, asigurându-ne că marfa va fi realizată. Sunt firme cointeresate de această cultură, cred că o vor exporta, iar din el vor extrage ulei, ca și în cazul inului. Și parcă sunt și mai liniștit, pentru că grâul în acest an a ajuns să coste 3 lei sau chiar 2, 80. Și la celelalte culturi cerealiere va scădea prețul”, ne-a relatat Ion Vieru.
 
Pentru că are în spate o întreagă experiență, dl Vieru și fiul Sergiu nu au abandonat definitiv culturile de bază.
 
„Avem contracte cu deținătorii de cote. Am renunțat la 30% din terenul cu grâu, la 20% din cel cu floarea-soarelui. Muștarul, știți, crește la fel ca și alte cereale, doar că are tulpina mai josuță și boabele mai mărunte. E destul de întrebat și de fermierii care îl utilizează pe rol de siderat, îl fărâmițează pe câmpuri și el distruge buruienile, servind ca și îngrășământ natural”, ne-a povestit dl Vieru, fermierul care nu se teme să experimenteze.
 
Azi urmau să înceapă recoltarea cu combina, după care să îl aleagă de impurități și să îl stocheze până la ziua achiziției.
 
„Important e că există ofertă. Nu ne temem să încercăm lucruri noi. Sunt culturi care, dacă respecți tehnologia de creștere, ai și profit. Ca să știm mai exact ce e cu această plantă am răscolit cu băiatul pe net, am citit tot ce am găsit. Am auzit că la Sadaclia este un fermier care cultivă muștar pe o suprafață de 200 ha. Am vrea să mergem la el și să facem schimb de idei”, a adăugat antreprenorul.
 
Recoltă mai puțină, dar preț mai mare
 
Muștarul, această plantă comestibilă originară din regiunile temperate ale Europei, care aparține familiei cruciferelor, nu este deloc pretențios. Familia Vieru l-a semănat în martie, s-a adaptat la sol, nu necesită irigare în mod special, crește, cum ar veni, mai mult în voia lui. Fermierii nu știu deocamdată ce recoltă vor aduna, se așteaptă la cca 2 tone per /ha, motiv din care și costă mai scump decât alte grâne, și comanditarii sunt gata să le dea 10 lei pentru un kilogram. Tatăl și fiul s-au documentat și au văzut că prețul pentru boabele lui ajunge chiar și la 14 lei/kg.
 
De unde a venit ideea pentru planta picantă? „ Ne-am inspirat din greutățile pe care le avem. 800 ha trebuie întreținute, plătit salariul, dezvoltate. Trebuie să găsești o soluție. Seceta din anul trecut ne-a impus să căutăm alte culturi ca să avem un venit”, ne-a spus sincer antreprenorul.
 
Următorul experiment care își așteaptă rândul este – nici prin cap să ne treacă! – coriandrul! Mai ales că numele acestei plante este și denumirea firmei familiei Vieru, „Coriandru” SRL. Și când?, - i-am întrebat noi. „Stați să o scoatem în capăt cu muștarul și inul. Și vă spunem și câtă recoltă am adunat, și câte zile l-am strâns, și câți bani am făcut. Și când ne apucăm și de coriandru”, a conchis fermierul din Flămânzeni. Până atunci, este cazul să vă spunem că fermierii stau bine la capitolul rentabilitate, așa că ei cultivă pe un teren de 50 ha spelta, un soi de grâu considerat cea mai bună cereală din lume și care aduce profit dublu comparativ cu grâul simplu.

Pentru cei care i-a inspirat istoria de mai sus, e cazul să știe că plantele de muștar sunt cultivate în mod normal din semințe, dar pot fi cultivate și din răsaduri. Poate fi cultivat atât la plin soare, cât și la umbră parțială.
 
Muștarul germinează în sol rece. În termen de 30 de zile de la germinare, muștarul va dezvolta un baldachin matur. În termen de 35 până la 40 de zile de la germinare, va începe să încolțească.
 
Perioada de înflorire durează în jur de șapte până la 15 zile, deși uneori poate fi mai lungă. Păstăile se vor dezvolta din flori, în următoarele 35-45 de zile. Semințele sunt coapte când păstăile încep să se transforme de la verde la maro sau maro. Vorbeam mai sus de rentabilitatea acestei culturi. Site-urile de profil anunță că muștarul poate da rezultate și în anii secetoși, deoarece are perioada de vegetație scurtă (80-90 zile) și ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta și arsița; se seamănă foarte timpuriu și folosește apa acumulată în sol în perioada de iarnă; se poate cultiva în toate zonele pe sol mijlociu, bogat în humus.