De beneficiile acestei plante s-a convins în practică Nicolai Kiktenko, cunoscutul fermier din Rediu, Fălești, care are muștarul în asolament de aproape 50 de ani.
În anul 1972, după recoltarea grâului m-am confruntat cu anumite probleme ale solului. Din cauza ploilor, aveau loc eroziuni ale solului. Atunci, am observat că pe terenul unde era samulastră de muștar solul era în stare mult mai bună decât pe câmpurile goale alăturate. Atunci am zis să-l includ în asolament ca o cultură antieroziune, ne-a mărturisit fermierul.
După mai multe încercări și cercetări, agricultorul a adus în gospodăria sa un soi de muștar gigant pe care îl utilizează drept îngrășământ verde atât în câmp, cât și în livezi.
Un aspect important: soiul de muștar cunoscut la noi nu crește foarte înalt și este plin de semințe, dar pe mine mă interesa să obțin o cantitate mare de masă verde. După multe căutări, am găsit muștarul pe care îl am și acum: repede ajunge la înălțimea de 2-2,5 metri. Anul trecut, de exemplu am avut 60 de tone de masă verde la hectar; anul acesta, semănat după grâu, am obținut 40 de tone la hectar. Asta este doar masa verde, partea aeriană, dar tot cam pe atâta sau chiar mai mult este și masa rădăcinilor, în total, ieșim cu aproximativ 100 de tone de biomasă, care servește drept hrană pentru microorganismele din pământ. Această masă încorporată în sol este o sărbătoare, un fel de hram pentru biotă.
De exemplu, am recoltat grâul al sfârșit de iulie, apoi august, septembrie, octombrie solul rămâne dezgolit în fața soarelui, care distruge humusul. Iată în această perioadă, eu acopăr solul, ca soarele să lucreze eficient, să crească biomasa care va servi drept hrană pentru biotă, povestește Nicolai Kiktenko.
În condițiile actuale când nu avem ferme de la care fermierii să ia îngrășăminte organice, îngrășămintele verzi sunt o soluție destul de bună.
Îngrășămintele chimice cu efect rapid distrug biota solului. Cu ele, pământurile moldovenești au fost degradate, conținutul humusului a scăzut foarte mult. Îngrășămintele chimice sunt și foarte scumpe. Dacă tona Solpetru de amoniu era 5300 lei, în prezent este 26-27 de mii de lei. Astfel, economic nu este rațional să facem astfel de investiții, ele nu se răscumpără, mai spune agricultorul.
Muștarul mai poate fi utilizat pe timp de vară și în livezi și vii, ca cultură de acoperire printre rânduri, care, ulterior servește și drept îngrășământ natural.
De exemplu, în livada de nuc, în perioada de maturizare a fructelor deseori este lipsă de umiditate în sol. Atunci, eu am un utilaj special, care pur și simplu apleacă muștarul, traumează stebla și astfel, doar rădăcina mai lucrează activ, iar masa verde rămâne ca o plapumă de 10-15 cm la suprafața solului. Am arătat fermierilor și la seminare că alături, pământul gol are temperatura de 55 de grade, iar cel acoperit - 27-30 de grade. În aceste condiții, umiditatea se elimină mai încet, el lucrează ca un mulci. Iar cu timpul, acest înveliș, în contact cu pământul și umiditatea, se mineralizează și hrănesc rădăcinile pomilor. Aceste practici îmi dau posibilitatea să obțin și roade destul de frumoase, susține Nicolai Kiktenko.
Despre beneficiile și plus valoarea muștarului vorbesc rezultatele din câmp. De exemplu, anul acesta, agricultorul a obținut o recoltă de grâu de 4,2 tone la hectar, la orz și floarea soarelui – roada a fost de două ori mai mare decât media pe raion.
Un alt avantaj al muștarului este și prețul avantajos. Un kilogram de semințe de muștar din soiul gigant costă 50 de lei. Pentru un hectar, sunt necesare 10 kg de semințe – 500 de lei și plus costurile de semănat, ar ieși în jur de 600 de lei la hectar. Dar beneficiile pe care le aduce acesta solului depășesc cu mult această sumă, mai spune fermierul.