Cine a fost vreodată la Ciuciuleni, Hâncești, știe că acest sat este așezat între două dealuri, e împărțit în patru sute și e vestit prin vinurile de casă pe care le produce orice gospodar de cinste. Deși în localitate găsești tot mai mulți bătrâni, noi am reușit să-i descoperim pe Tatiana și Gheorghe Bubucea, doi tineri fermieri care cultivă coacăză neagră și care sparg tiparele legate de vinul din sat. Pentru că ei își propun să vină pe piață (au și marcat debutul recent, la Târgul producătorilor locali) cu vin din coacăză. Exact, ați înțeles bine, e acea băutură cu 17 grade de alcool, pe care îl poți consuma abia după an de la îmbuteliere și care e de fapt cidru obținut în urma fermentării sucului de pomușoare și completat cu tărie.
AGROMEDIA a reușit să le cunoască povestea de succes, ei fiind singurii cultivatori de coacăză neagră din localitatea în care fiecare mahala are un nume, iar casele cu prispă sunt o adevărată mascotă a răzeșilor de altădată.
Despre plantație și stâna preotului. Tatiana este contabilă de profesie și lucrează în Marea Britanie. Are un job stabil și acum lucrează de la distanță, pentru că e perioada când coacăza trebuie recoltată. Împreună cu Gheorghe, soțul ei, își au plantația în extravilan, în imediata apropiere a stânei care îl are drept stăpân pe preotul din sat. De altfel, una foarte bine îngrijită și cu oi cuminți, semn că au un păstor bun. Au plantat primii butași procurați de la un producător mare de la Nord care are și o pepinieră în 2015, după ce afacerea cu iepuri a eșuat, pentru că au pierit animăluțele. Terenul cultivat ocupă 1 ha și 20 ari, mai având și șase ha de livadă de prune.
Despre realitate. Tatiana ne-a povestit că au ales anume aceste pomușoare impresionați fiind de articolele din presă și din literatura de specialitate.
“Sunt povești atât de frumoase despre aceste pomușoare că e imposibil să nu le crezi. Am aflat că această coacăză are un preț de vânzare destul de atractiv și accesibil. Evident, nu aveam nici cea mai mică idee care e costul de producere. Adevăratul motiv însă nu a fost în profit, dar în beneficiile pe care le are consumul de pomușoare. După lămâie, coacăza conține cea mai mare concentrație de Vitamina C, are antioxidanți. Am zis că e un produs bun și ne-am apucat de treabă”, își amintește mica producătoare.
Socoteala de acasă, știut lucru, nu se potrivește cu cea de la târg. Dacă în literatura de profil scria negru pe alb că poți aduna cam 3-4 tone la hectar, iar când e cultură intensivă - chiar și până la 12 tone, în realitate totul e mult mai diferit și.. mai puțin.
“Noi abia de recoltăm o tonă de ha. Încercăm să înțelegem care e motivul. Probabil, solul nu este cel mai potrivit. Am folosit odată îngrășăminte naturale pe o porțiune și am adunat atunci mai mult de jumătate din roadă. Acum nu avem fertilizanți naturali și alții nu am utilizat”, continuă Tatiana.
Despre apa acumulată cu picătura. Deși au și utilaje – tractor mare și mic, motobloc, procesul este în mare parte manual – prășitul, curățatul și recoltarea sunt îndeplinite cu mâna și aici e implicată toată familia. Plantația e dotată și cu sistem de irigare prin picurare. Pentru că surse de apă nu prea curg prin dealul cu coacăză, ei au săpat câteva fântâni artizanale. Irigarea are loc în funcție de necesități, dar obligatoriu pe la finele lui august, când pregătesc plantația pentru anul viitor, și în primăvară, atunci când cad ploi slabe.
Iată-ne ajunși și la gama de produse propusă consumatorului local. Gospodăria Țărănească “Bubucea Gheorghe Nicolae” oferă coacăză în stare proaspătă, vin și oțet. Prețul pentru 1 kg de pomușoare fresh – 50 de lei, fac și livrări.
Despre vin. “Vinul este unul artizanal după o rețetă tradițională, aproape similară cu cea a vinului obișnuit, doar că fermentarea are loc închis, fără contact cu aerul. Pentru a-l consuma e nevoie să stea cel puțin un an de zile. Am construit o cameră special amenajată pentru a-l depozita și vom produce aici pe loc. Avem butoiae, dopuitoare, filtre, dar încă nu avem o linie specializată. Sticla are 750 ml și costă 120 lei. Am tipărit singuri etichetele, deocamdată nu e o marcă înregistrată, dar vom ajunge și acolo. Fosta fermă de iepuri, în care am investit grantul PARE 1+1, o vom adapta și transforma în secție de producere. Am găsit deja și utilajul, e în Cehia, e pentru două tone sau patru de capacitate, dar vorbim de prelucrare într-un anumit timp, nu cantitatea finală. În zona de Nord a Italiei astfel de vin se produce demult. Avem capacitate de plantare, dar mă gândesc să formăm un grup de producători și ne va fi mai ușor”, ne spune antreprenoarea care calculează la rece absolut totul și știe exact dacă există perspective. Și vinul, și oțetul, spune ea, vor aduce profit.
Despre oțet. “El se face din vin, e aceeași tehnologie, după care se pune cuibul-mamă și se lasă cel puțin jumătate de an, dar noi l-am ținut doi ani de zile. O tehnologie italiană spune 12 luni sau doi ani, noi am mers pe perioada maximă. A ieșit un oțet super, cu aromă, foarte gustos! La târg a fost întâmpinat cu brațele deschise. Îl îmbuteliem în sticle de 500 ml, costă 60 lei, planificăm să îl producem în mici butelii de până la jumătate de litru sau chiar 300 ml. Cunosc mici companii din România care produc oțet din coacăză, mărci destul de cunoscute, le ambalează sau în pliculețe, sau în sticluțe și le vând în Europa. Voi merge la ei pentru un schimb de experiență”, continuă ideile fermiera de la Ciuciuleni.
Despre motivație. “Din cauză că investitiția a ajuns la sume considerabile nu mai avem cum renunța. Nici nu credem că e cazul acum, când suntem deciși că vom merge pe producerea vinului și a oțetului. Dacă statul ar susține agricultura, fie și cu un suport minim, am putea cuceri piețile externe. Moldovenii noștri sunt peste tot și eu contez în primul rând pe sprijinul diasporei”, își încheie Tatiana Bubucea prima pagină din cartea afacerii sale. Deși mică, cu pierderi și, uneori, regrete, dar ambalată în dorința de a crea ceva de calitate și accesibil pentru toți locuitorii acestei țări.
