PODCAST „AGRICULTURA MODERNĂ”: Iurie Ușurelu, despre importuri și realitatea pieței, concurență și finanțări

La această ediție a podcastului „Agricultura Modernă”, îl avem invitat pe Iurie Ușurelu, director IFAD în Republica Moldova. Discutăm despre experiența profesională în agricultură, dar și despre politicile publice, strategii naționale, competitivitatea produselor agricole, relația dintre producție și piață, rolul finanțărilor și limitele acestora, dar și provocările generate de schimbările climatice.
 
Pentru a ajunge într-o postură de conducător pe timpuri, trebuie să începi de la început, spune invitatul, explicând că parcursul firesc în agricultură presupune etape clare: de la gospodărie, la nivel de raion, apoi la structurile centrale. Funcțiile de conducere nu ar trebui să fie rezultatul unor salturi rapide, ci al acumulării de experiență și înțelegerii reale a proceselor din teren.
 
Un rol important îi revine relației dintre producție și export. Nu fiecare care poate să facă o producție bună poate să fie exportator. Și nu cel care poate să-i exporte și să vândă bine-bine este bun producător. Agricultura funcționează ca un lanț economic în care rolurile trebuie delimitate clar, iar performanța apare atunci când fiecare verigă își face corect partea, spune invitatul.
 
Perioada petrecută în administrația publică scoate la iveală o problemă structurală: instabilitatea deciziilor. Problema mare a fost că a intrat prea mult politicul în economic, fără să aibă gândire economică. Într-un interval de trei ani și jumătate, schimbarea a șase miniștri a însemnat direcții diferite, inițiative începute și abandonate, lipsă de continuitate. În acest context, lipsa unei strategii stabile devine evidentă. Atâta timp cât nu avem o strategie clară, stabilită pe o perioadă bine determinată… chiar dacă schimbă miniștrii, nu se schimbă direcția de bază, spune Iurie Ușurelu.
 
Invitatul abordează și problema finanțării fără priorități clare. Ori noi finanțăm tot ce se mișcă în segmentul agricol, ori ne focusăm pe câteva direcții foarte bune. Exemplul vinului arată că rezultatele apar atunci când există un efort concertat, țintit, susținut pe termen lung. În același timp, întrebarea rămâne deschisă pentru alte sectoare: legume, miere, alte produse cu potențial.
 
O idee abordată pe tot parcursul dialogului este: „agricultura nu poate fi tratată ca tradiție sau ocupație de subzistență”.
 
Agricultura nu este mod de îndeletnicire. Agricultura este afacere. Iar orice afacere începe de la piață. Fără cerere, fără vânzare, producția nu se justifică.
 
În acest context apare și tema importurilor și a concurenței. Tentativele de a bloca importurile nu rezolvă problema.
 
Întrebarea nu este cum să-l stopezi. În calitate de consumator, alegerea este dictată de preț și venit. Avem capacitatea financiară să-l susținem? Nu avem capacitate financiară. Soluția nu este interdicția, ci competitivitatea: calitate, cost corect, predictibilitate.
 
Comparațiile cu alte țări scot în evidență diferențele de productivitate: tomate de peste 120 de tone la hectar, ardei de 70–90 de tone, castraveți care ajung la 140 de tone. Exemplele nu sunt aduse pentru a idealiza, ci pentru a arăta că agricultura moldovenească concurează pe o piață globală.
 
Noi concurăm deschis cu toată lumea, iar concurența are reguli clare: omogenitatea - pe locul 1, costul real - pe locul 2, și calitatea - pe locul 3.
 
De asemenea, am discutat despre rolul IFAD în Republica Moldova. Organizația a marcat 25 de ani de activitate, cu investiții de peste 266 de milioane de dolari și impact direct asupra a peste 200.000 de persoane din mediul rural. Dincolo de cifre, invitatul pune accent pe echipă, profesionalism și proceduri clare. Eliminarea nepotismului și respectarea competenței sunt esențiale pentru rezultate reale.
 
Este abordată și tema eșecurilor. Sigur că da, se întâmplă, recunoaște invitatul, explicând că nu toate afacerile reușesc. De aceea, selecția realistă și instruirea sunt cruciale.
 
Nu trebuie să aplici la produsele IFAD indiferent cât de atractive sunt. Dacă nu sunt pentru tine, mai bine nu aplici,, susține Iurie Ușurelu.
 
Un capitol sensibil este cel al granturilor mici. Invitatul atrage atenția că finanțările reduse creează adesea iluzii.
 
O afacere, ca să o pui cât de cât pe roate, îți trebuie 150–180 de mii de euro. Când pornești cu 5–10 mii, completezi cu credite și bani proprii, iar vânzarea nu este bine gândită, riscul de eșec crește. Noi ungem ochii cu o sumă foarte mică, spune Iurie Ușurelu, legând această realitate de migrația tinerilor și de depopularea satelor.
 
De asemenea, am discutat și despre schimbările climatice și modul în care IFAD urmează să sprijine fermierii în 2026, într-un context în care adaptarea tehnologică și planificarea devin tot mai importante.
 
Urmărește ediția integrală a podcastului „Agricultura Modernă” cu Iurie Ușurelu pentru o discuție despre strategie, piață, finanțare și ce înseamnă, în realitate, agricultura competitivă.