PODCAST „AGRICULTURA MODERNĂ”. Viorel Miron: „Prima investiție în dezvoltarea turismului trebuie făcută în oameni”

Viorel Miron, doctor în economie, expert în dezvoltarea destinațiilor turistice și președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova, este invitatul acestei ediții a podcastului „Agricultura Modernă”. Discutăm despre potențialul turistic al satelor moldovenești, valorificarea patrimoniului local, gastronomia tradițională, dezvoltarea pensiunilor, pregătirea prestatorilor de servicii și rolul turismului în economia rurală.
 
Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova este una dintre cele mai vechi organizații de profil din țară. Echipa sa a contribuit la promovarea platoului local în zona Nistrului de Jos, transformarea unor muzee în centre de informare și constituirea organizațiilor de management al destinațiilor. Un exemplu este Riviera Nistrului, o zonă care atrage anual peste 100.000 de vizitatori.
 
Turismul și agricultura sunt strâns legate în Republica Moldova. Majoritatea destinațiilor și atracțiilor turistice se află în mediul rural, iar produsele locale și gastronomia fac parte din experiența oferită vizitatorilor, explică Viorel Miron.
 
Expertul afirmă că a vizitat aproximativ 80% dintre localitățile Republicii Moldova. În fiecare sat pot fi identificate elemente care merită valorificate: vetre vechi, biserici și școli dispărute, fântâni, beciuri, rețete locale, legende și istorii păstrate de oamenii în vârstă.
 
Nu există localitate în Republica Moldova care să nu te surprindă prin ceva autentic. Important este să mergi în vatra veche a satului, să discuți cu oamenii și să descoperi cum arăta acel loc cu 300 sau 400 de ani în urmă, spune invitatul.
 
În cadrul podcastului, Viorel Miron vorbește despre necesitatea documentării rapide a memoriei comunităților. Multe informații despre trecutul satelor nu se regăsesc în arhive sau muzee, fiind păstrate doar în amintirile localnicilor. Odată identificate, acestea pot deveni puncte de interes și pot fi integrate în trasee turistice.
 
Asociația a elaborat trasee locale pentru aproximativ 60 de sate. Acestea reunesc principalele atracții ale fiecărei localități și îi ajută pe vizitatori să descopere nu doar obiective cunoscute, ci și locuri care nu apar în circuitele turistice clasice.
 
Atunci când începi să vorbești despre valorile unei localități, oamenii din jur își dau seama că au lucruri importante acasă. Încet, se conturează trasee, iar comunitățile încep să-și redescopere rădăcinile și patrimoniul pe care nu l-au observat sau despre care nu știau, menționează expertul.
 
O atenție aparte este acordată gastronomiei. Potrivit lui Viorel Miron, în localitățile Republicii Moldova pot fi identificate aproximativ 800 de preparate tradiționale, dintre care circa 300 ar putea deveni produse reprezentative pentru diferite sate și regiuni.
 
Printre exemplele menționate se numără plăcinta miresei, borșurile pregătite după rețete locale, plăcinta cu vânătă din zona lacului Dubăsari și cherdeaua – o plăcintă tradițională puțin cunoscută publicului larg.
 
Avem sute de preparate întâlnite doar în anumite localități. Problema este că nu le-am identificat, documentat și prezentat profesionist. Un preparat tradițional trebuie să aibă o poveste, o rețetă clară și o fișă tehnologică pentru a putea intra în meniurile restaurantelor, susține Viorel Miron.
 
Asociația a elaborat publicația „Miniștrii bucătăriei locale”, care cuprinde peste 150 de preparate din patru zone gastronomice situate de-a lungul Nistrului. Lucrări similare sunt pregătite pentru localitățile din apropierea Prutului, zona de Codru și sudul Basarabiei.
 
Expertul atrage atenția că păstrarea unei rețete în gospodărie nu este suficientă pentru transformarea acesteia într-un produs turistic. Informația trebuie preluată de specialiști, adaptată condițiilor din alimentația publică și prezentată într-o formă care păstrează autenticitatea, dar respectă cerințele actuale.
 
Trebuie să punem în valoare femeile care au păstrat aceste rețete și pot spune povestea preparatelor. Ulterior, profesioniștii trebuie să le înregistreze, să elaboreze fișele tehnologice și să le introducă în circuitul restaurantelor. Aceasta este calea urmată de italieni și francezi și tot pe această cale trebuie să mergem și noi, explică invitatul.
 
În prezent, vinul reprezintă una dintre principalele cărți de vizită ale Republicii Moldova, însă Viorel Miron consideră că acesta nu mai este suficient pentru promovarea țării. Experiența oferită turistului trebuie completată cu mâncare locală, băuturi nealcoolice tradiționale, istorii și activități specifice locului.
 
O degustare de vinuri este importantă, dar nu este suficientă pentru a cunoaște Republica Moldova. Turistul poate fi surprins și printr-o degustare de plăcinte, printr-un preparat local sau prin povestea gastronomică a satului în care a ajuns, afirmă expertul.
 
Podcastul abordează și dezvoltarea pensiunilor rurale. În Republica Moldova activează peste 70 de pensiuni care au depășit perioada inițială de lansare și au reușit să-și mențină activitatea. Pe lângă acestea, mediul rural oferă și alte forme de cazare, inclusiv case tradiționale adaptate, sate de vacanță și campinguri.
 
Potrivit invitatului, existența acestor afaceri demonstrează că turismul rural poate fi sustenabil. Totuși, nu toate inițiativele rezistă pe piață, iar succesul depinde de calitatea serviciilor, promovare și integrarea pensiunii într-o destinație mai largă.
 
Ospitalitatea sinceră este un avantaj al satelor noastre, dar naturalețea nu trebuie confundată cu neglijența. Turistul trebuie servit profesionist, iar omul care îi pune în față un preparat local trebuie să poată spune câteva cuvinte despre originea și valoarea acestuia, precizează Viorel Miron.
 
Turismul generează venituri nu doar pentru unitățile de cazare. Un vizitator are nevoie de transport, alimentație, excursii, ghidaj, produse locale, servicii bancare și cumpărături. Astfel, banii cheltuiți circulă printr-un întreg lanț economic și pot susține mai multe afaceri din comunitate.
 
În turism au de câștigat toți. Este un ecosistem format din numeroase domenii, de la cazare și alimentație până la transport, comerț și servicii. Turistul creează un consum consistent, care poate rămâne în economia locală, explică invitatul.
 
Una dintre principalele probleme ale sectorului este pregătirea insuficientă a oamenilor. Viorel Miron consideră că investițiile ar trebui orientate prioritar spre instruirea celor care oferă ospitalitate, promovează destinațiile și organizează deplasarea vizitatorilor către obiectivele turistice.
 
Prima investiție trebuie făcută în oameni. Fiecare persoană din lanțul turistic trebuie să știe exact ce serviciu oferă și cum îl oferă. Avem nevoie de o restartare a cunoștințelor celor care lucrează în turism, afirmă expertul.
 
În opinia sa, destinațiile din Republica Moldova sunt încă insuficient valorificate. Capacitățile de cazare au un grad redus de ocupare, iar numeroși vizitatori străini ajung în țară fără să rămână în hoteluri, pensiuni sau alte structuri turistice. Clarificarea acestor date și transformarea vizitelor de scurtă durată în sejururi ar putea crește considerabil veniturile sectorului.
 
Totodată, principalul turist al Republicii Moldova rămâne cetățeanul moldovean. Viorel Miron îi îndeamnă pe cei care călătoresc peste hotare să privească localitățile de acasă cu aceeași curiozitate și să devină ambasadori ai satului sau regiunii din care provin.
 
Fiecare om care ține la locul său de baștină poate vorbi cu mândrie despre el și poate deveni un ambasador al satului și al raionului său. Redescoperirea Republicii Moldova trebuie să înceapă din localitatea natală, menționează invitatul.
 
Urmărește podcastul „Agricultura Modernă” pentru o discuție despre turismul rural, gastronomia tradițională, dezvoltarea pensiunilor, transformarea patrimoniului local în produse turistice și investițiile necesare pentru ca satele moldovenești să devină destinații competitive.