PLOȘNIȚA CEREALELOR (EURYGASTER SPP. ŞI AELIA SPP.)
Simptome de atacPloșnița adultă înțeapă tulpinele tinere, frunzele florilor și boabele, iar consecințele apar imediat. În locul unde a fost atacată planta apare o îngălbenire a frunzei și se răsucește. În cazul spicelor de grâu, acestea se aleg cu un aspect albicios, fapt ce anunță sterilitatea. Boabele plantei afectate de acțiunea nocivă a ploșniței de cereale au o textură zbârcită, sunt deformate și prezintă pe suprafața lor puncte negre, care sunt înconjurate de o zonă decolorată. Nu în ultimul rând, producția este afectată în mod direct, prin scăderea drastică a cantității de grâu obținute la hectar.
Combatere
Dacă pragul economic de daunare (PED) este atins, este nevoie de tratamente. Nu este suficient doar să vezi o insectă pe marginea lanului sau mai multe spice albinte.
Împotriva ploşniţelor cerealelor se efectuează tratamente împotriva adulţilor hibernanţi, la avertizare, la un PED de 7 exemplare/m2 şi numai după ce peste 80% din populaţia de ploşniţe a părăsit locurile de iernare (pădurea), de regulă, în a doua decadă a lunii aprilie, când temperatura depăşeşte 10°C.
Citește și: RUGINA GALBENĂ ȘI RUGINA NEAGRĂ A GRÂULUI
Tratamentele împotriva larvelor se fac la avertizare, la începutul lunii iunie, după ce acestea au trecut de vârsta a 2-a, la un PED de 3 larve/m2. Adesea este necesară repetarea tratamentului, după un interval de maximum 7 - 10 zile, dacă după primul tratament au mai rămas peste 3 larve/m2 (1 larvă/m2 pentru culturile semincere).
Se recomandă folosirea insecticidelor ce conțin triclorfon, dimetoat, deltametrin, alfametrin, lambda-cihalotrin.
ÎNGENUNCHEREA PLANTELOR ŞI ŞIŞTĂVIREA BOABELOR (GAEUMANNOMYCES GRAMINIS VAR. TRITICII, SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
Simptome de atacApare, de regulă, în vetre de diferite dimensiuni, încă din primele faze de vegetaţie, toamna, atacând vârfurile rădăcinilor, care se brunifică, se rup uşor, asftel că grâul poate fi smuls cu mare uşurinţă. Mai târziu, ciuperca înaintează spre baza tulpinii, plantele atacate prezintă o decoloroare uşoară şi au cu 5-10 cm mai puţin în înălţime. Când baza tulpinilor a fost atacată, ele se înnegresc şi se acoperă cu un miceliu cu pereţi îngroşaţi. Ca o caracteristică de deosebire a acestei boli de pătarea în ochi a bazei tulpinii este că la îngenuncherea plantelor, pe rădăcinile atacate smulse rămân particule de sol.
În timpul înspicării, ţesuturile mecanice de la baza paiului sunt distruse, ceea ce îi dă plantei fenomenul de „îngenunchere”. În faza de lapte-ceară a bobului, plantele se albesc şi se usucă mai repede, fiind invadate de unele ciuperci (saprofite, alternaria, epicoccum, fuzarium, cladosporium) ce vor da paielor o nuanţă negricioasă.
Citește și: FUZARIOZA SPICELOR
Cum deosebim Gaeumannomyces de atacul de ploșniță? Dacă spicul albit nu se smulge cu ușurință, înseamnă că plantele nu au fost „vizitate” de adulții ploșnițelor hibernante. Dacă iese ușor din pământ, atunci avem infecție de Gaeumannomyces.
Combatere
Se referă la măsurile ce trebuie luate privind limitarea extinderii şi intensificării atacului, având în vedere particularitatea parazitului de a se acumula şi menţine în sol timp îndelungat. În acest sens, se vor respecta cu sfinţenie toate măsurile agro-fitotehnice de prevenţie. De asemenea, se va respecta rotaţia culturii, de cel puţin 3 – 4 ani, apoi densitatea optimă de semănat, în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, precum şi fertilizarea şi irigarea raţională.
Combaterea chimică: Din păcate, această metodă lipseşte cu desăvârşire, întrucât ar presupune o dezinfecţie a solului, ceea ce ar duce la costuri foarte mari.
TRIPŞII CEREALELOR (HAPLOTHRIPS TRITICI)
Deoarece tripșii sunt insecte de talie mică (cca.0,9-1,9 mm), identificarea speciilor se realizează prin observaţii la microscop. Haplothrips tritici are corpul de 1,2-1,5 mm lungime, este de culoare brun-închis spre negru, aripile sunt înguste, prezintă o singură nervură și au antene cu 8 articole.Simptome de atac
Tripșii atacă culturile de cereale, în special pe cele din luna iunie. Infestările la scară largă apar în anii cu ierni blânde, cu veri și primăveri secetoase. Plantele sunt atacate atât de adulți cât și de larve, care înțeapă și sug seva din organele florale, rahis și boabe. În urma atacului florile avortează, iar spicele iau un aspect albicios (fig.2); pe locurile înțepăturii se observă puncte brune, aristele sunt răsucite, îndoite și zbârlite. La atacuri puternice, plantele rămân mici, spicele afectate au florile căzute și boabele stafidite. Boabele de grâu sunt atacate de la începutul formării lor și până când ajung la dimensiuni normale. Daunele provocate plantelor de către tripși ca urmare a hrănirii sunt vizibile abia după ce țesuturile cresc și se dezvoltă și până în acel moment tripșii s-ar putea să nu mai fie prezenți pe plante.
Combatere
Măsuri preventive:
- efectuarea arăturilor adânci de vară, imediat după recoltarea cerealelor;
- utilizarea hibrizilor/ soiurilor cu rezistență crescută la atacul dăunătorului;
- combaterea buruienilor pentru evitarea plantelor gazdă;
- evitarea monoculturii;
- însămânțarea timpurie și utilizarea soiurilor precoce, deoarece sunt mai puternic infestate culturile semănate târziu și soiurile tardive.
Se cunosc câteva specii de paraziți din familiile Eulophidae și Trichogrammatidae, care pot parazita ouăle și larvele de tripși. Alți agenți naturali, consumatori de larve și adulți de tripși sunt Orius spp., unii acarieni și buburuzele. Pentru a încuraja în mod natural populațiile acestor prădători e bine să se evite folosirea insecticidelor sistemice persistente.
Tratamentele chimice se efectueaza cu insecticide specifice cu substanțe active ca: Lambda – Cihalotrin, Cipermetrin.