MAZĂREA VERDE: în ce condiții poate deveni un produs de nișă pentru fermieri? Răspunsul, AICI

La începutul lunii curente în tarabele specializate a apărut prima mazăre verde în păstăi din acest an. Leguma era vândută la un preț de 70-80 lei/kg. La tejghelele din apropiere castraveții recomandați de vânzători drept “Rodniciocul nostru” erau comercializați la același preț, la fel ca și căpșunele de import, anunță AGROMEDIA cu referire la analiza experților EastFruit.
 
Ulterior, în a doua jumătate a lui iunie, la piețele de fructe și legume din Chișinău un simplu castravete poate fi găsit la un preț de la 5 la 8 lei per kg, indiferent că e vorba de comerțul cu amănuntul sau cel cu ridicata – costurile rămân identice. Rodniciocul face cu câțiva lei mai scump, în timp ce în cazul mazării verzi, fie și puțin deteriorată, prețul cu amănuntul nu scade mai jos de 15-20 lei/kg. Cea frumoasă, proaspătă și tânără poate ajunge la 30-40 lei/kg, deci, un produs care devine unul de nișă.  
 
Ce fac fabricile de conserve cu mazărea verde?
 
 
Și asta în timp ce prețul cu ridicata apare doar atunci când aceasta devine materie primă. În R. Moldova două mari fabrici de conserve cumpără cantități relativ mari de mazăre pentru a o conserva. O altă fabrică o cultivă pe propriile sale câmpuri, iar alte două-trei întreprinderi  de pe ambele maluri ale Nistrului cresc și cumpără mazăre doar pentru a o congela.
 
Potrivit reprezentanților Asociației Producătorilor de Conserve “Speranţa-Con” în 2021, comparativ cu anul trecut care a fost unul secetos și extrem de dificil pentru fermieri, cultivarea mazării în țară a crescut cu 30-50%, ajungând să ocupe un teritoriu agricol de cca 1 000 ha. Prețul acestei materii prime a crescut față de 2020 în medie cu 0, 5 lei la kg. Din cauza ploilor însă recoltarea cu ajutorul combinei a acestei culturi este chiar mai dificilă decât recoltarea manuală a legumelor și a fructelor de pădure.
 
Unii experți din industria pomicolă din Moldova consideră că mazărea verde extratimpurie ar putea deveni într-adevăr o cultură de nișă a “suprafețelor mici” și o cultură profitabilă pentru micii fermieri care își au terenurile în locuri mai puțin accesibile, cum ar fi pe versanții abrupți și la poalele dealurilor. Unde mai pui că aceasta poate fi crescută și sub agril, și în sere ca a doua sau a treia cultură.  E un produs de marcă, spun experții, consumată în stare proaspătă în salatele ușoare de vară.
 
Cu toate acestea, dacă suprafața cultivată cu această cultură ar crește la nivelul de acum cinci sau șapte ani - adică până la 4-5 mii de hectare – valoarea ei s-ar pierde imediat. Cei din Asociația “Speranța-Con” consideră că, dată fiind producția actuală și realitatea pieței, chiar și în cele mai bune condiții, suprafața terenurilor plantate cu mazăre verde va depăși cu greu 2 mii de hectare. Prin urmare, pentru o anumită categorie de “fermieri” furatul mazării verzi din câmpurile deținute sau arendate de  fabricile de conserve va reprezenta o îndeletnicire profitabilă pentru încă mult timp.