Tăvălugul nu este o maşină agricolă nouă, nici complicată şi a fost folosit destul de intens încă acum câteva decenii.
Potrivit Dicţionarului de mecanică agricolă, tăvălugul este „o unealtă agricolă care poate executa sfărâmarea bulgărilor de pamânt de pe un teren arat, semănat sau pregătit în vederea însămânţării, nivelarea suprafeţei terenului, distrugerea crustei, tasarea stratului superficial al solului sau a straturilor adânci de sol concomitent cu afânarea celor superficiale. Se mai utilizează şi pentru presarea îngrăşămintelor organice verzi sau a gunoiului de grajd înainte de încorporarea în sol”.
Ce tipuri de tăvălugi se folosesc
Tăvălugii sunt realizaţi dintr-unul sau mai mulţi cilindri cu suprafaţă netedă, profilată sau cu colţi sau din baterii de inele din diferite materiale, cu conturul exterior profilat, ascuţit, prevăzut cu nervuri sau cu pinteni etc. Cele mai cunoscute tipuri de tăvălugi sunt cei netezi sau inelari, cu variaţiuni de forma obadei sau a braţelor. Cei mai cunoscuți sunt: tăvălugii inelari care au apăsarea pe sol de 1,5-4 daN/cm2 și rezistența la înaintare de 1,2-1,6 daN/cm lățime de lucru. Tăvălugii inelari îndeasă solul în adâncime, dar la suprafață acesta rămâne afânat.
Pentru a asigura o greutate mare, suficientă pentru lucrarea de efectuat, în general se fabrică cu diametru mare, iar tăvălugii netezi şi se pot umple cu apă sau cu nisip, iar cei inelari se fabrică din fontă.
Unii tăvălugi au în faţă bare de nivelare sau câmpuri de elemente elastice pentru spargerea bulgărilor şi pentru nivelarea terenului.
După arătură, tăvălugul poate face spargerea bulgărilor, tasarea şi nivelarea terenului, fără „răscolirea” acestuia cu grapa cu discuri sau cu combinatorul, reţinând apa în sol. Nivelarea şi tasarea arăturii sunt operaţii foarte necesare dacă dorim să reducem evaporarea apei.
Pregătirea patului germinativ
În majoritatea tipurilor de sol poate lucra perfect în combinaţie cu o baterie de elemente elastice „cracker board” cu poziţie reglabilă hidraulic, care are capacitatea de a crea un pat germinativ bun direct în arătură. Acest tăvălug poate lucra şi în spatele unui cultivator, lăsând un strat ferm dar afânat în nivelul superficial, în care se poate semăna, bulgării fiind cu uşurinţă distrusi şi solul nivelat.
Tasarea după semănat
În special la seminţele mici, dar şi la culturi de grâu, după semănat se face o trecere cu tăvălugul pentru a asigura tasarea solului şi contactul seminţelor cu solul, eliminarea pungilor de aer din sol şi intreruperea capilarelor prin care se poate pierde apa. În acest fel se poate creşte gardul de germinare a seminţelor, iar răsărirea este mai uniformă. Se ştie că uniformitatea răsăririi este esenţială pentru dezvoltarea uniformă a plantelor, nu se ajunge în situaţia ca plantele răsărite să le umbrească pe cele care răsăr mai târziu, toate plantele se dezvoltă aproximativ în acelaşi ritm şi timp, evitându-se diferenţele de perioadă de coacere.
Tăvălugirea la plante prăşitoare are de asemenea o mare importanţă, deoarece se tasează toată suprafaţa terenului şi se reduce spaţiul de evaporare a apei. Dacă terenul rămâne afânat, se usucă foarte repede. În plus, dacă după semănat vine o ploaie, pe urmele roţilor de tasare ale secţiilor de semănat se poate creea o crustă rezistentă, care face dificilă răsărirea plantelor. Dacă se face tăvălugirea, aceasta nu mai apare, iar dacă se face o tăvălugire după ploaie se poate sparge crusta formată.
Tăvălugirea culturilor descălţate
O alta aplicaţie este în cazul „descălţării” culturii la iesirea din iarnă, când, datorită alternanţei între îngheţ şi dezgheţ, o parte din rădăcini sau nodul de înfrăţire pot rămâne neacoperite cu sol. Acestea pot fi prevenite cu o tăvălugire cu tăvălug neted când solul este zvântat. Pentru a evita deteriorarea plantelor se recomandă tăvălugirea la un unghi de cca 30o faţă de direcţia de semănat.
Supraînsămânţarea pajiştilor sau semănarea de culturi verzi
Pentru însămânţarea culturilor verzi sau supraînsămânţarea pajiştilor, pe tăvălug se poate monta un echipament de semănat cu distribuţie pneumatică care împraştie seminţe de ierburi pe toată lăţimea tăvălugului în spatele barei sau a elementelor elastice de nivelare şi spargerea bolovanilor în faţa bateriilor de inele de tasare care le acopera şi le preseaza în sol.
Tocarea resturilor vegetale
Cu precădere în ultima perioadă, domeniul de utilizare a tăvălugilor a fost extins şi pentru tocarea resturilor vegetale. În funcţie de lăţimea de lucru, aceştia sunt formaţi din unul sau mai multe rulouri cilindrice cu diametru mare, care au pe generatoare mai multe lame de tăiere care taie şi toacă resturile vegetale. Se folosesc în special la tocarea culturilor verzi sau a tulpinilor de floarea soarelui, rapiţă etc. Pentru creşterea greutăţii şi agresivităţii se pot umple cu apă. Pentru creşterea eficienţei unele modele sunt prevăzute cu baterii de discuri riflate în faţa tăvălugilor, care toacă resturile vegetale aşezate pe sol perpendicular pe direcţia de înaintare.
Aceşti tăvălugi pentru tocarea resturilor vegetale au avantajul unei viteze ridicate de lucru, productivităţi mari şi consumuri reduse de combustibil în comparaţie cu tocătoarele clasice acţionate de la priza de putere. În plus, mobilizează stratul superficial al solului şi fac o uşoară amestecare a resturilor vegetale cu sol, creînd un start de mulci care stimulează germinarea seminţelor de buruieni şi protejează solul împotriva eroziunii şi reduce evaporarea apei din sol. În cazul când se cuplează în faţa tractorului, se poate lucra în combinaţie cu o grapă cu discuri ataşată în spatele tractorului.
Sursa: revista-ferma.ro