În baza normelor sanitar-veterinare adăposturile pentru întreţinerea porcinelor nu sunt prea complicate, dar trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
- să fie uşor de întreţinut şi curăţat;
- să asigure confortul tehnologic animalelor (confort termic, spaţiu, curăţenie);
- să aibă o amplasare conform cerinţelor zooveterinare.
Criterii de înființare a unei ferme de creștere a porcinelor
Terenul preconizat pentru întreţinerea porcinelor trebuie să aibă o pantă uşoară, care trebuie să asigure scurgerea rapidă a apei de la ploi sau din topirea zăpezilor. Încăperile nu se amplasează în apropierea fântânilor, pentru a evita pericolul infiltrării urinei în apă. Amplasarea adăpostului trebuie să permită pătrunderea razelor solare în interior pe o perioadă cât mai lungă a zilei.Înfiinţarea unor ferme de creștere a porcinelor, fie ele mai mari ori mai mici, se poate face în baza autorizaţiei sanitar-veterinare, iar la proiectarea și construcţia acesteia se va ţine cont de unele cerinţe generale, mai ales în privinţa vecinătăţii, dar și a condiţiilor de depozitare a deșeurilor.
Fermierii care vor să își înfiinţeze o fermă trebuie să știe că există anumite reglementări care interzic amplasarea fermelor de animale la distanţe mici de zonele locuite în cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
- amplasarea fermei se va efectua în zonele în care să nu influenţeze salubritatea și calitatea producţiei obţinute;
- ferma trebuie să aibă posibilitatea de racordare la reţelele de energie electrică, apă potabilă și gaze naturale;
- distanţele minime de protecţie sanitară: ferme de porci, până la 2000 de capete – 500 m; ferme de porci între 2000–10000 de capete – 1000 m; complexe de porci cu peste 10000 de capete –1500 m, amplasarea faţă de alte unităţi zootehnice – 200 m;
- asigurarea unei zone de protecţie sanitară între localităţi și fermă de minim 100 m;
- distanţa dintre căile ferate și drumurile auto de însemnătate naţională și republicană de categoria I și II – 500 m; drumuri auto de însemnătate republicană și naţională de categoria III – 200 m; drumuri auto de însemnătate locală – 100 m;
- adăposturile să fie amplasate pe terenuri cu ape subterane la adâncimea mai mare de 2,5–3,0 m de la suprafaţa solului;
- bazinele și platformele de acumulare a dejecţiilor să fie amenajate corespunzător cerinţelor sanitar-veterinare, fiind evitate scurgerile și poluarea apelor fluide și subterane.
În general, activitatea unei ferme de creştere a porcinelor se desfăşoară în 4 sectoare separate:
- reproducţie (montă, gestaţie);
- maternitate;
- creştere;
- îngrăşare/finisare.
Proiectarea, construcţia, plasarea adăposturilor
Ca o regulă generală, proiectarea şi construcţia adăposturilor trebuie să se realizeze în concordanţă cu regulile de proiectare şi bunăstare a animalelor.Materialele utilizate trebuie să fie rezistente, impermeabile, şi să nu fie dăunătoare animalelor, să poată fi curăţate şi dezinfectate în orice moment. La nivelul animalului nu trebuie să existe muchii, margini ascuţite, capete de bare, sisteme de prindere a barelor, sau orice alte obiecte care pot trauma animalele. Pardoseala trebuie să fie netedă, dar nealunecoasă, ferită de spărturi care pot provoca răni.
Suprafeţele pentru scrofiţe după montă și scroafe sunt utilizate atunci când aceste categorii de animale sunt ţinute în grup, o parte din această suprafaţă (0,95 m2 pentru scrofiţe și cel puţin 1,3 m2 pentru scroafe) trebuie să fie reprezentate de pardoseală continuă, solidă, din care maxim 15% să fie rezervate pentru fose de drenaj.
Mărimea maximă a găurilor de scurgere, atunci când sunt utilizate pardoseli înclinate din ciment pentru porcii crescuţi în grup, trebuie să aibă următoarele dimensiuni: 11 mm pentru purcei; 14 mm pentru purceii înţărcaţi; 18 mm pentru tineret porcin; 20 mm pentru scrofiţe după montă și scroafe.
Înălţimea minimă a barei de grătar trebuie să fie de 50 mm pentru purcei, iar pentru porci înţărcaţi, pentru porci în creștere, scrofiţe după montă și scroafe – 80 mm. Scroafele și scrofiţele pot fi crescute în grupuri, pe parcursul unei perioade începând cu 4 săptămâni după montă și până la o săptămână înainte de data aproximativă a fătării.
Boxa în care este ţinut grupul de scroafe trebuie să aibă laturile mai mari de 2,8 m lungime. Animalele nu trebuie menţinute în permanenţă în întuneric, și nici să fie expuse la lumina artificială fără întrerupere, iar intensitatea luminii trebuie să fie de cel puţin 40 lucși, pentru o perioadă de minim 8 ore pe zi.
Praful trebuie să lipsească de pe pereţi și tavan, concentraţia normală de pulberi din adăpost fiind nu mai mare de 15 mg/m3. Nivelul normal de CO 2 trebuie să fie sub 1000 ppm.
Suprafaţa şi tipul de pardoseală pentru diferite categorii de porcine
- Boxele pentru vierii adulţi trebuie să aibă cel puţin 6 m2 şi să includă o zonă de odihnă uscată. De asemenea, vierii trebuie să aibă posibilitatea să se întoarcă şi să aibă contact auditiv, olfactiv şi vizual cu alţi porci. Boxele pentru vieri folosite pentru monta natural nu pot avea mai puţin de 10 m2. Boxele pentru montă trebuie concepute astfel încât să prevină rănirea animalelor.
- Suprafaţa liberă pe cap de scroafă trebuie să fie de cel puţin 2,25 m 2 , dar se recomandă ca aceasta să fie extinsă cu 10% (2,48 m2 ), dacă sunt mai puţin de şase scroafe în grup. În cazul în care grupul are peste 40 de scroafe, suprafaţa pe cap de scroafă poate fi redusă cu 10% (2,03 m2).
Trebuie să se asigure cel puţin 1,3 m2 pe cap de scroafă, suprafaţă de pardoseală solidă, dintr-o singură bucată. Pardoseala solidă este definită ca o pardoseală din care maxim 15% revine deschiderilor de scurgere.
Pardoseala pe cap de scrofiţă trebuie să fie de cel puţin 0,95 m 2 de suprafaţă solidă, iar pardoseala să fie dintr-o singură bucată. În cazul în care se foloseşte pardoseală cu grătare din beton, deschiderile nu pot fi mai mari de 20 mm şi lăţimea elementelor de grătare nu trebuie să fie mai mică de 80 mm.
Lungimea oricărei compartimentări de boxe nu poate fi mai mică de 2,8 m. În grupuri cu mai puţin de şase scroafe, lungimea respectivă nu poate fi mai mică de 2,4 m.
Nu este permisă ţinerea în standuri a scroafelor agresive sau rănite. Acestea trebuie mutate în boxe individuale, dimensionate astfel încât scroafa să se poată răsuci cu uşurinţă. Aceasta înseamnă că oricare dintre pereţii despărţitori nu poate avea o lungime mai mică de 1,45 m.
- Cerinţele privind spaţiul necesar pentru purceii înţărcaţi şi porcii adulţi sunt stabilite în funcţie de greutatea animalului. Atunci când este necesar ca animalele să fie trecute dintr-un grup în altul, se recomandă ca acest lucru să aibă loc la scurt timp după înţărcare şi să nu se repete ulterior.
Ghid: Bunele practici de adaptare a sectorului zootehnic la schimbările climatice