CU CE HRĂNIM PUII DE CARNE? Avantajele furajelor granulate

În creșterea puilor de carne se urmǎrește obținerea unui spor zilnic ridicat și o conversie superioarǎ a hranei. Aceste deziderate se pot realiza prin majorarea nivelului energetic și proteic al hranei fațǎ de cele utilizate la tineretul aviar de înlocuire. În acest scop trebuiesc asigurate cerințele nutriționale prevǎzute în cele 3 faze de creștere dupǎ cum urmeazǎ:

Alimentația puilor în primele 2 săptămâni
În Faza I de la 1-14 zile se folosește un nutreț combinat de tip starter sub formǎ de brizurǎ (granule sparte) sau sub formǎ de uruialǎ. Valoarea nutritivǎ a acestui nutreț este de: 3000-3100 Kcal EM/ Kg; 22-23% PB; 1,22-1,28% lizinǎ.



Alimentația puilor până la o lună de zile
În Faza a II-a de la 15-35 zile se administreazǎ un nutreț combinat de creștere sub formǎ de granule cu diametrul de 2- 3 mm sau sub formǎ de uruialǎ. Acest nutreț trebuie sǎ asigure: 3100-3200 Kcal EM/ Kg; 21-21,5% PB și 1,10-1,17% lizinǎ.

Alimentația puilor pentru îngrășare
În Faza a III-a de la 36 zile la sacrificare (42 zile) se administreazǎ un nutreț combinat de finisare sub formǎ de granule cu diametrul de 3 mm sau sub formǎ de uruialǎ. Valoarea nutritivǎ a acestui nutreț este urmǎtoarea: 3.150-3.250 Kcal EM/Kg; 19-20% PB și 0,90-1,00% lizinǎ.
 

Cu ce hrănim puii de carne?

În ceea ce privește asigurarea nivelului energetic al rețetelor de nutrețuri combinate pentru puii de carne, se recomandǎ porumbul care reprezintǎ 55-65% din structura nutrețului combinat. Porumbul prezintǎ unele avantaje fațǎ de celelalte cereale: conținut mai ridicat de energie; prezența xantofilelor necesare pigmentǎrii carcaselor; realizeazǎ o depunere mai mare de grǎsime printre fibrele musculare, îmbunǎtǎțind calitatea carcaselor. În unele cazuri, porumbul poate fi substituit în proporție de 20-30% cu orz sau grâu furajer, iar atunci când se adaugǎ enzime de uz furajer (beta-glucanazǎ, xilanazǎ, celulazǎ), proporția de substituire a porumbului poate sǎ ajungǎ la 40-60%.

Pentru realizarea unui nivel energetic ridicat, se pot utiliza grǎsimi animale sau vegetale. Acestea se folosesc în proporție de 2-5% când rețetele conțin porumb, sau 6-7% când rețetele sunt alcǎtuite din alte cereale. Dacǎ se folosesc uleiuri vegetale, acestea reprezintǎ surse foarte bune de acizi grași esențiali necesari pentru susținerea ritmului ridicat de creștere a puilor de carne.



Ca surse de proteinǎ se folosesc șroturile de soia (15-25%) și șroturile de floarea- soarelui cernute (5-10%). Proporția șrotului de floarea-soarelui poate fi majoratǎ pânǎ la 20% dacǎ se fac adaosuri de enzime.

Dacǎ ferma dispune de nutrețuri de origine animalǎ, fǎina de pește se include în structura nutrețului combinat în proporție de 5-8% în prima fazǎ, 3-6% în faza a doua de creștere și 2-3% în faza de finisare.
 

Cu ce îmbogățim nutrețurile?

Pentru asigurarea necesarului de proteinǎ se mai pot introduce în structurǎ uruielile de mazǎre și bob (10-15%), drojdii furajere (2-10%), iar în faza de finisare pentru îmbunǎtǎțirea calitǎții carcaselor se poate încorpora 1-2% fǎinǎ de lucernǎ.

Pentru asigurarea elementelor minerale în nutrețurile combinate pentru pui de carne, în structura nutrețului combinat se încorporeazǎ: carbonatul de calciu 1-1,5%, fosfat monocalcic sau dicalcic 0,5-1%, sare 0,2-0,3% și premix vitamino-mineral 0,5% sau 1%.

Aditivii furajeri în nutrețul pentru pui
Pentru îmbunǎtǎțirea performanțelor de producție și prevenirea unor afecțiuni, 195 în nutrețul combinat se adaugǎ aditivi furajeri: probiotice, prebiotice (acidifianți), preparate enzimatice, inhibitori de mucegaiuri, antioxidanți, coccidiostatice etc.

În ceea ce privește forma fizică de prezentare a nutrețului combinat folosit în alimentația puilor de carne, este recomandabil să fie brizură (granule sparte) în prima fază și granule în continuare, deoarece avantajele oferite de această formă sunt atât de mari, încât compensează cu mult cheltuielile suplimentare înregistrate prin granulare.



De ce să dăm puilor furaje granulate?

• creșterea ingestei zilnice de nutreț;
• creșterea sporului în greutate cu 6-10%;
• creșterea eficienței utilizării proteinei in sinteza tisulară;
• reducerea consumului specific cu 4-6%;
• evitarea pierderii unor ingrediente valoroase din structura nutrețului combinat determinate de fenomenul de sedimentare și prăfuire.

Alimentația puilor de carne se face în general, la discreție chiar dacă după vârsta de 3-4 săptămâni se înregistrează un supraconsum de 2-3%, ceea ce determinǎ creșterea consumului specific. Dacă totuși după această vârstă se practică alimentația în tainuri este necesar ca intervalul dintre 2 tainuri să nu fie mai mare de 3 ore.

Consumul mediu zilnic de nutreț combinat variază în funcție de valoarea energo - proteică a nutrețului, de factorii genetici, precum și de condițiile de întreținere.

Principalii indicatori tehnici realizați de puii de carne în condițiile asigurării parametrilor nutriționali și de întreținere cunoscuți sunt:

• greutatea corporală a puilor la populare 40-43 g;
• greutatea la livrare: 1900-2300 g;
• vârsta la sacrificare: 40-42 de zile;
• sporul mediu zilnic în greutate 45-50 g/cap;
• consum mediu zilnic de nutreț combinat: 85-100 g/cap;
• consumul total de nutreț combinat pe perioadă: 3,7-4,6 kg, din care

1. în faza I-a (1- 14 zile): 550 g/cap;
2. în faza a II-a (15 - 35 de zile): 2400 g/cap;
3. în faza a III-a (36 de zile - abatorizare): 1150 g/cap.

• indicele de conversie a hranei (kg nutreț combinat/kg spor): 1,6-2,0 kg.

Bibliografie: Alimentația animalelor. Aurel Șara, Mihai Bențea.