FERMELE VERTICALE EXISTĂ DEJA ȘI ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI SE BUCURĂ DE SUCCES

Potrivit estimărilor experților, suprafața totală de sere - de la cele mai primitive la mai mult sau mai puțin avansate tehnologic - depășește cu greu câteva sute de hectare, iar legumele de seră sunt importate în principal din Turcia și din alte țări în care acest tip de afacere este mai dezvoltată. Cu toate acestea, recent, în Moldova au început să apară sere hidroponice și chiar ferme verticale.

În prezent, în țară au fost implementate două proiecte mari de sere hidroponice - pentru cultivarea de salată verde și căpșuni de grădină (material săditor și fructe de pădure) la Ungheni, precum și două ferme verticale - care funcționează la Călărași și Băcioi (gata de lansare în viitorul apropiat). 

Pot fi construite trei tipuri de ferme verticale care pot asigura o producție stabilă de produse de înaltă calitate (culturi verzi și ierburi) pe o perioadă lungă de timp. Acestea sunt ferme verticale de nivel de intrare „începător” - 62 mp, „optim” - 120 mp, "pro" - 180 mp. Conform calculelor, volumul investițiilor în fermele tipice verticale este de 39 mii euro, 69,5 mii euro și respectiv 99,5 mii euro (EXW Kiev / Chișinău). Cu alte cuvinte, într-un metru pătrat de seră verticală, fără a ține cont de costul spațiilor, este necesar să se investească de la 555 la 630 de euro.

Volumul de producție săptămânal - de exemplu, plante de salată cu o greutate de 125-150 de grame - ajunge la 1, 2 și, respectiv, 3 mii de bucăți. La o fermă verticală pot fi obținute până la 26 de culturi de salată verde pe an, în funcție de tehnologia utilizată. Cu un preț de vânzare angro pentru un tip ieftin de salată verde de 0,6 euro bucata (prețurile cu amănuntul, conform monitorizării, variază de la 1 la 2 euro pe bucată), veniturile pot fi de aproximativ 31 de mii de euro pe an pentru cea mai mică fermă, 62 mii pentru cea mai mare și 94 mii pentru cea mai mare fermă verticală. Desigur, producătorul va trebui să suporte costuri suplimentare pentru ambalare. Pe de altă parte, cu volume mici de producție și vânzări cu amănuntul, veniturile pot fi și mai mari.

Costul de producție pentru fermele verticale depinde în primul rând de tarifele la electricitate și apă, precum și de costurile semințelor și îngrășămintelor, materialelor de ambalare pentru produsele finite, forței de muncă etc. În principiu, toate variantele de ferme verticale implică un nivel ridicat de automatizare a aproape tuturor proceselor de producție și gestionarea lor la distanță (prin Internet). În medie, rambursarea estimată a proiectelor tipice de investiții pentru construcția de ferme verticale este de aproximativ un an și jumătate până la doi ani. Perioadele reale de rambursare pot fi, desigur, ceva mai lungi.

În fermele verticale, este a priori profitabil să cultivi culturi cu un sezon de creștere scurt, preț de vânzare ridicat și cerințe ridicate pentru prospețime. 

În Moldova, se implementează în prezent un proiect de fermă verticală mare, pe o suprafață de 200 mp, cu o înălțime a tavanului de 8 metri. Pe lângă cultivarea ierburilor aromatice „standard” și a verdețurilor, la această unitate compania va testa tehnologii de producție pentru produse „noi” – pentru fermele verticale din Moldova –: roșii, castraveți, căpșuni de grădină. Conducerea companiei intenționează să finalizeze construcția fermei până în vara acestui an.

În aproape orice format și scară, costul de producție în fermele verticale, în comparație cu producția sa în sere hidroponice, este cu aproximativ 20-25% mai mare în medie pe parcursul ciclului anual, notează Timur Muradov, director comercial al companiei ce implementează proiectul. 

În același timp, un mare plus al fermelor verticale este producția stabilă pe tot parcursul anului calendaristic. În plus, produsele vândute sunt mai proaspete datorită locației producției mai aproape de consumator, ceea ce vă permite să obțineți un preț mai mare și să compensați mai mult decât diferența de cost. În timp ce la noi, chiar și în sere hidroponice, ca să nu mai vorbim de serele și solariile tradiționale, producția este sezonieră, în marea majoritate a cazurilor, ciclul se oprește în perioadele cele mai reci. De asemenea, un alt avantaj uriaș al „verticalelor” - strict dozat: cantități minime de îngrășăminte sunt utilizate în producția de produse și pesticide nu sunt folosite deloc (supus unor regimuri stricte de izolare și de igienă a personalului). Aceasta înseamnă că produsele sunt ecologice.

Și, poate cel mai important, potrivit lui Timur Muradov, o fermă verticală ca concept de afaceri agroalimentare are ca scop nu exportul de produse, ci aprovizionarea celor mai apropiate piețe locale. În consecință, logic este să amlasați fermele verticale foarte aproape de punctele de vânzare - logistica transportului, chiar și în interiorul unui oraș mare, poate fi dificilă și lentă din cauza blocajelor de trafic, ceea ce înseamnă că nu este ieftină. O fermă verticală construită în oraș, și chiar la câțiva kilometri de magazine de retail (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate) rezolvă această problemă.

Sursa: EAST-FRUIT.com