ION CUHAL: Restricționarea decontărilor în numerar va duce la faliment multe afaceri agricole

 
În data de 7 februarie 2024, reprezentanții sectorului privat au participat la consultările publice privind Proiectul de lege care restricționează decontările în numerar. Antreprenorii au subliniat necesitatea de a găsi soluții echilibrate, întrucât măsurile propuse în noul proiect sunt, după ei, exagerat de restrictive și ar putea afecta profund economia națională. Proiectului de lege va avea impact negativ și asupra unor subramuri din agricultură, susține Ion Cuhal, administrator SRL „Nova- Nut”.
 
Până acum, plafonul rulajelor stabilit de 1 200 000 lei putea fi obținut integral în numerar. Noile reglementări impun un plafon de rulaje în numerar de 12 ori mai mic - de 100 000 de lei. Pentru unii achizitori de produse agricole, plafonul devine unul foarte îngust, limitat și problematic. Este cert, că unul din efecte va fi diminuarea volumelor achiziționate în special a miezului de nucă de la populație. La prețurile actuale, această sumă de 100 000 de lei echivalează cu ceva puțin mai mult de o tonă pe an.
 
În prezent, un achizitor colectează și vinde în numerar către persoana juridică în baza actului – aproximativ 13 - 15 tone de miez de nucă pe an. Banii obținuți sunt reinvestiți în activitatea de procurare de la furnizorii primari (fermieri, țărani în preajma caselor ce cresc copaci de nuci sau colectori) - cu modalitate de achitare în numerar.
 
Cauza necesității utilizării banilor cash și problematica aplicării transferurilor în aceste circumstanțe este determinată de mai mulți factori. În primul rând, geografia desfășurării activității date care este în piețele din sate, dar și furnizorii care sunt nefamiliarizați cu transferurile bancare reprezintă niște piedici în realizarea viramentelor, spune antreprenorul.
 
Dacă achizitorii nu vor fi scutiți prin derogare de la lege, atunci va fi pierdut întregul lanț valoric, mai spune Ion Cuhal.
 
Acest intermediar nu este un angajat al unei companii, este liber profesionist, care, la fel, are cheltuieli de transport, costuri de amplasare în piață, achitarea impozitului pentru asigurarea socială/medicală, logistica, ambalaj etc. În baza căror acte băncile vor elibera numerarul acestui colector atâta timp cât borderourile nu cuprind sume, ci doar cantitatea, data și locul achiziției producției horticole?
 
La fel, eliberarea numerarului de către bancă este taxată de până la 1,5% din suma ridicată. Deseori, profitul colectorului este de doar 2-3% din rulajul său, atunci despre ce echitate economică putem discuta? În 95% din situații, acest subiect este unica verigă de legătură între companiile de prelucrarea și export și fermierul de la sat. La fiecare tranzacție se întocmește un act de achiziție care se păstrează la contabilitatea întreprinderilor pe un termen de 5 ani, se rețin impozitele și este o activitate transparentă, trasabilă care în oricare moment poate fi controlată de organele de resort: SFS, CNA, SV sau organele de investigații economice, susține Ion Cuhal.
 
Potrivit lui Ion Cuhal, companiile specializate în procesarea și exportul de produse de fitotehnie și horticultură achită în baza actelor de achiziție un impozit de la sursa de plată, care cumulativ lunar formează între 300 - 800 mii lei. Produsele achiziționate sunt ulterior exportate, ceea ce generează intrarea valutei în circuitul economic. Cu aplicarea proiectului de lege, majoritatea companiilor respective vor fi nevoite să-și încheie / reducă activitatea, din motiv că vor pierde o bună parte din furnizori și achizitori-intermediari, menționează antreprenorul.
 
Reprezentanții companiilor care colectează produse de fitotehnie și horticultură au venit cu propunerea de a prevedea expres în proiect excepția de excludere a categoriei respective prin derogare de la lege. Înițiativa a fost înaintată și de Camera de Comerț Americană din Moldova, reprezentanții companiilor care colectează deșeuri și reziduuri industriale de metale feroase și neferoase, Asociația Businessului European EBA Moldova. Obiecții din partea SFS nu au fost.
 
Este evident că implementarea acestui proiect de lege este prematură pentru R. Moldova și necesită o analiză mai atentă a impactului asupra diferitelor sectoare ale economiei moldovenești, în special agricultură. Înainte de a adopta astfel de măsură restrictivă, este crucial să se identifice soluții echilibrate care să asigure atât transparența tranzacțiilor, cât și susținerea mediului de afaceri și a categoriilor vulnerabile ale populației. În acest sens, ar fi bine de implementat măsuri de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare, concluzionează Ion Cuhal.    
 
În noiembrie, 2023, Guvernul a aprobat proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar, care prevede norme mai exacte privind circulația numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin transfer.
 
Prevederile legii vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice. Noile condiții vor fi aplicate organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, reprezentanțelor permanente şi sucursalelor entităților nerezidente.