Are 23 de ani și este proprietarul unei plantații de viță de vie de 6 ha. Și-a găsit vocația până a atinge majoratul. Adoră să facă agricultură și nu crede că s-ar vedea în alt domeniu. În adolescență se apucase de muzică, dar așa cum i s-a părut că munca peste hotare îi poate asigura mai rapid existența, a abandonat studiile și a plecat la părinți, departe de patrie. A avut nevoie de un an ca să simtă gustul amar al străinătății și să-și dorească să revină la Țărăncuța, Cantemir, în satul de baștină.
Aici îl aștepta unchiul ca să-l ajute să-și descopere calitățile de viticultor. Nu s-a lăsat mult convins, a făcut niște calcule și banii pe care i-a câștigat, i-a investit în viță de vie. Este mulțumit de decizia pe care a luat-o, are planuri bine închegate și e sigur că toate se vor realiza. De ce? Răspunsul e simplu - pentru că Sergiu iubește ceea ce face.
Faceți cunoștință cu Sergiu Ciobanu, un tânăr fermier din sudul țării, membru activ FARM, care știe secretul „strugurilor dulci”.
- Sergiu, îți mai amintești, cum au fost începuturile în agricultură?
- Eu sunt un norocos, pentru că unchiul meu este și mentorul meu. El înțelege și știe bine cum funcționează lucrurile în sfera agriculturii. Respectiv, m-a ghidat și m-a motivat să aleg această cale. Părinții mei sunt stabiliți peste hotare și am fost și eu la ei, dar am înțeles că „banii nu cresc în copaci”. Nu mi-a plăcut străinătatea și am revenit acasă. Aici aveam un tractor, pământuri și am decis să mă dezvolt cu pași mărunți, mai ales că moșul mi-a sprijinit ideea. Din 2015 am început să mă informez, să particip la diferite seminare, întâlniri cu experți și cum nu am o specialitate în domeniu, datorită acestor activități, am căpătat cunoștințe. În 2017 am participat la un proiect, IFAD VI, pe care l-am câștigat. Din banii obținuți mi-am procurat tractor nou și o prășitoare italiană. Apoi au urmat și altele, am achiziționat toate agregatele ca să prelucrez vița de vie. Pe lângă acestea 6 ha, mai am și 20 de terenuri de arabile pe care le-am procurat. Erau lăsate pârloagă, am depus dosare pentru defrișare la AIPA și am beneficiat de subvenționare. Pentru primăvară viitoare planificăm să plantăm încă 5 ha de viță de vie, dintre care 3 ha cu soiul Saperavi și 2 ha cu Viorica. E un soi autohton, nu foarte roditor, dar e destul de aromat și vinurile obținute din el sunt căutate pe piață.
- Ce faci cu producția obținută, pentru că cea mai mare cantitate o ai de struguri de masă?
- Anul acesta a fost un an bun, bogat, am încărcat 35 tone de struguri soiul Moldova. I-am exportat în Federația Rusă cu ajutorul intermediarilor, n-am ajuns încă la acel nivel ca să export eu. Iar aceștia, care sunt tehnici, tot s-au vândut bine la fabrică, am obținut pe ei 7,2 lei/kg. Cred că e un preț bun. Am vândut tot și mai am două sorturi timpurii, care pe 20 august deja sunt bune de cules. Pe acestea le-am vândut pe piața autohtonă, în Chișinău.
- Tot prin intermediari sau ai mers direct în piață?
- Tot prin intermediari, lipsa de timp nu-mi permite să mă ocup și de asta. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să te implici și să te dedici în totalitate. Nu trebuie să lași pe mâine ce poți face azi. Acesta este sloganul meu: „Fă azi, că mâine nu știi ce va fi!”.
- Sloganul e bun, dar apare întrebarea: ca să reușești să le faci pe toate, e nevoie și de oameni. Ai o echipă care te ajută?
- E destul de greu cu oamenii, dar deocamdată facem față, dacă le creezi condiții, le asiguri tot necesarul și te comporți frumos, atunci ai și cu cine să faci tot ce-ți propui la timp. Dar dacă nu ești om cu oamenii, rămâi singur și fără ajutor. Noi cel mai des amgajîm zilieri, ducem evidența strictă, facem notițe în catalog, așa cum cere legea.
- Spuneai despre un proiect pe care l-ai obținut de la IFAD VI. Cum ai reușit să-l obții?
- Ca să câștig, am apelat la FARM, la echipa de la Cantemir. V-am spus că eu sunt un norocos, cu ajutorul unchiului meu și al echipei FARM am creat planul de afaceri pe care l-am depus la IFAD VI și după o bucată de timp mi-a venit răspunsul că am câștigat proiectul. Din banii respectivi mi-am cumpărat utilaj de prelucrare a pământului.
- Cât a durat pregătirea pachetului și cât de complicat este să depui?
- E destul de complicat, dar vreau să vă spun că lucrurile ar fi mult mai simple dacă toate actele ar fi puse la locul lor și ai avea totul tare bine organizat și aranjat. Dar știți cum e, mereu lași lucrurile pe următoarea zi și acel „lasă că...” mereu complică lucrurile. Spre exemplu, pentru a obține un act, trebuia să mă duc la Cahul și apoi de la Cahul la Cantemir și tot așa și nu e foarte ușor. Cel mai dificil era cu timpul, nu prea îl aveam, dar când ai nevoie, îl găsești (râde).
- Cât de des participi la seminarele și atelierele organizate de FARM?
- Eu mă străduiesc să particip cât mai des. Mereu o fac, pentru că este util pentru mine și afacerea mea. Chiar și dacă este vorba de o idee nouă, dacă văd la cineva ceva, pe care pot să-mi permit să o implementez și este accesibil din punct de vedere financiar, atunci de ce să n-o fac? Spre exemplu, am avut posibilitatea să mergem la o vizită de studiu la Vadul lui Isac acum un an și ceva și acolo am văzut viță de vie înființată pe sistemul de suport Pergola. E o idee extraordinară! Și mă gândesc să o implementez și pe plantația mea, doar că trebuie să fac niște calcule.
- Ce faci cu banii care-i obții din afacere? Îi reinvestești sau le-ai găsit o altă întrebuințare?
- Sigur că totul reinvestesc în terenuri agricole, vii părăsite, agregate noi, mai performante. Totul este pe ciclu și nu știu încă până unde o să meargă. Dar pentru mine e ceva frumos. Trebuie să-ți placă lucrul pe care-l faci, trebuie să depui suflet. Iar dacă nu depui dragoste și îți faci munca numai de dragul profitului, nici banii n-o să vină. Sigur că și ei sunt importanți, dar oricum, la bază stă satisfacția în urma muncii. Eu, de exemplu, am o mare plăcere să mă duc în câmp, la vița de vie. Eu vorbesc cu ea, nu mă duc pur și simplu ca și cum ar fi un lucru tehnic. Eu îmi iubesc munca.
- Tu lucrezi în rând cu muncitorii pentru a-i motiva și ca să le dai un exemplu al dedicației?
- Mă străduiesc să fiu mereu cu ei. Mai ales atunci când nu lucrez pe tractor, pentru că eu sunt responsabil de lucrul pe tractor. Muncitorilor le arăți cum trebuie să facă, dar știi cum e, de cele mai multe ori, omul face cum este mai ușor, dar asta nu înseamnă că e ceea ce trebuie sau cum trebuie. Încerc mereu să perfecționez lucrul pentru a ajunge la un rezultat mai bun.
- Din ceea ce-ai spus un pic mai sus, ziceai că planifici să te extinzi la 20 ha. În cât timp crezi că vei realiza acest obiectiv?
- Cred că va fi posibil în cel mai scurt timp, vreau în cinci ani să ajung la 20 ha. Dacă e să fac o matematică simplă, în prezent am șase și în cazul când mai mai plantez cinci, vor fi 11. Și de la 11 la 20, cât a mai rămas? Încă nouă. Și nouă le facem repejor, avem terenuri, avem dorință, dar depinde și de producție și unde o să reușim să o comercializăm.
- Foarte mulți dintre tineri aleg să se ducă în străinătate, tu ai fost și acolo, ce mesa jai avea pentru ei?
- Doar acasă te simți acasă. Și aici e posibil de făcut bani ca să-ți permiți o bucată de pâine și unt dacă muncești și depui suflet în asta. Însă trebuie să te implici, să cauți lucruri noi, să descoperi, să accesezi un site unde să te informezi ca să te dezvolți și să-ți realizezi scopurile. Pentru că dacă te apuci să cauți, ai să găsești soluții. Sunt diferite propuneri, poți participa la diferite seminare. Până la urmă, fiecare decide pentru sine, dar eu consider că mai bine decât acasă nu e nicăieri.
Sergiu Ciobanu este membrul Federației Agricultorilor din Moldova FARM. E un tânăr activ, îi place să se informeze și când are posibilitate, participă la toate atelierele organizate de Organizația Regională FARM de la Cantemir. Chiar dacă podgoria îi ocupă cel mai mult timp, de doi ani a început să practice și apicultura, activitate pe care a moștenit-o de la bunelul său.