Semințele de rapiță apar în asolamentul meu doar o dată la zece ani, explică fermierul Andreas Indermühle. Studiile științifice au arătat că există, în general, o presiune destul de scăzută asupra dăunătorilor și bolilor în zonele unde elvețianul își are terenurile agricole. Universitatea locală de științe aplicate desfășoară de câțiva ani proiecte de cercetare la ferma lui Indermühle.
Cultura de rapiță din câmpul lui Andreas Indermühle a fost înființată direct, fără o pregătire prealabilă a solului, iar ca principiu de analiză a solului, fermierului folosește metoda Albrecht Kinsey, esențială pentru dezvoltarea plantelor.
Ca urmare, presiunea bolilor a scăzut masiv, raportul de nutrienți este bine echilibrat, solul este sănătos datorită cultivării reduse și înverzirii permanente cu culturi de acoperire, a explicat agricultorul. Tratamentele pur și simplu nu au fost necesare, a spus Indermühle.
Pe același câmp, a crescut mai întâi porumb, apoi soia, iar înainte de a semăna rapița a avut pe teren o cultură de acoperire. O primăvară geroasă și umedă într-o regiune cu aproximativ 1.000 de litri de precipitații pe an și nervi puternici din partea managerului fermei, care nu a luat măsuri preventive, a dus în cele din urmă la succesul rapiței. Dar nu îndrăznesc să cred că va funcționa din nou așa în următorii câțiva ani, spune Andreas Indermühle.
În ciuda tuturor eforturilor, în ultimii cinci ani, cultivarea rapiței nu a funcționat fără insecticide, fungicide și regulatori de creștere, spune agricultorul. Vremea, calendarul și rotația culturilor nu au fost, evident, ideale, spune agricultorul.
Andreas Indermühle administrează o fermă arabilă de 40 de hectare. Asta este mult după standardele elvețiene, explică fermierul. Ferma se află la aproximativ 20 de kilometri est de Berna. Culturi: diverse tipuri de cereale, sfeclă de zahăr, rapiță, soia și porumb.
Pe o parcelă învecinată, la doar 300 de metri distanță de cultura de rapiță a lui Andreas Indermühle, un coleg a fost nevoit să aplice de mai multe ori insecticide pentru a combate atacul gândacului păros.
Fermierul Franz Winkelhofer, din Austria Inferioară, urmărește o strategie de agricultură similară ca Andreas Indermühle.
A fost o presiune masivă asupra fiecarei plante. Este un eșec total dacă nu tratezi cultura de rapiță, a scris fermierul pe Twitter, la data de 25 martie. Totodată, s-a pronunțat în aceeași postare împotriva interzicerii altor produse chimice active.
Și fermierul austriac Franz Winkelhofer, în ultimii patru ani, s-a descurcat fără insecticide în sămânța de rapiță. Cu o medie de 300 de litri pe an de apă, este un sol mult mai uscat în Rodingersdorf decât la colegul Indermühle.
O nutriție bună a plantelor, urme de nutrienți pe frunze și câteva trucuri, praf de piatră, fosfit…au făcut ca plantele de rapiță să pară invizibile pentru insecte. Anul acesta: nicio șansă, a scris Winkelhofer pe Twitter.
Cei doi fermieri din Austria și Elveția fac schimb de informații în mod regulat.