Cum se cultivă bamele
Cultura de bame se realizează în câmp, în grădină sau ca cultură succesivă după unele specii legumicole verzi (salată , spanac, ceapă ș.a).
Alegerea terenului. Pentru cultura bamelor sunt indicate terenurile plane sau ușor înclinate, cu expoziție sudică, nivelate sau cu pantă cât mai uniformă, cu posibilități de irigare. Sunt recomandate cernoziomurile și solurile aluviale, fertile, permeabile, mijlocii și cu un pH neutru sau ușor acid. Ca plante premergătoare se recomandă legumele pentru bulbi, cele pentru rădăcini, legumele din grupa verzei și verdețurile.
Pregătirea terenului se realizează în două etape, toamna și primăvara, și, în mare parte, seamănă cu pregătirea terenului pentru cultura de fasole. Toamna este desființată cultura premergătoare și se nivelează terenul. Urmează fertilizarea de bază cu 30-50 t/ha gunoi de grajd la care se adaugă 300-400 kg/ha superfosfat și 200 kg/ha sare potasică. Dacă nu este posibilă fertilizarea organică, atunci sunt suplimentate cu 20-30% cantitățile de îngrășăminte chimice. Lucrările de pregătire a terenului din toamnă se finalizează cu arătura adâncă la 28 – 30 cm, care se lasă în brazdă nelucrată. În primăvară , terenul se menține fără crustă și fără buruieni până în preajma înființării culturii prin lucrări ușoare de grăpat.
Înființarea culturii de bame se realizează prin semănat direct în câmp. Epoca de semănat este determinată de condițiile de temperatură și începe din momentul când în sol, la adâncimea de 4-5 cm, se realizează constant cel puțin 15 0C. Semănatul nu trebuie întârziat prea mult, căci există pericolul ca recolta să fie prea tardivă, cu deosebire în cazul culturilor succesive. Schema de înființare pe teren modelat sau nemodelat, prevede distanța de circa 70 cm între rânduri, iar între plante pe rând (după rărit) se va asigura o distanță de circa 15-25 cm, realizându-se o densitate de 57-95 mii plante/ha.
Lucrările de îngrijire necesare culturii de bame sunt relativ simple: prășilele, rărirea, irigarea, fertilizarea fazială și combaterea bolilor și dăunătorilor. Prășile în număr de 2-4 mecanice și 1-2 manuale, se execută în mod distinct.
Combaterea bolilor și dăunătorilor nu ridică probleme deosebite. Ca boli se întâlnesc ascochitoza (Ascochyta abelmoschi), făinarea (Erysiphe abelmoschi) și pătarea cafenie (Pseudomonas hibisci), dintre care, mai periculoasă este. Dintre dăunători, mai importanți sunt afidele (Aphisssp), contra cărora se recomandă tratamente cu preparate chimice.
Recoltarea. Bamele se recoltează la maturitatea de consum sau tehnologică care corespunde momentului când capsulele au dimensiunea tipică soiului sau chiar mai mici, sunt fragede, au perișorii moi și pereții nefibroși. Capsulele, ai căror pereți devin celulozici, nu mai sunt bune pentru consum. Dimensiunile capsulelor la recoltare, trebuie să corespunda unui anumit mod de întrebuințare: 1,5-4,0 cm pentru conserve în saramură, 1,5-7,0 cm pentru ghiveci și 4,0-7,0 cm pentru consum imediat.
Recoltarea începe din a doua jumătate a lunii iulie, în sud și din prima decadă a lunii august, în nord. Lucrarea se efectuează manual, eșalonat, o dată la 2-3 zile, la începutul perioadei de recoltare, și apoi zilnic. Producția este 4-6 t/ha capsule verzi.
Bamele, beneficii și proprietăți
Bamele sunt o sursă bogată de vitamine și minerale, cu numeroase beneficii pentru organism:
- Susțin sistemul imunitar.
- Scad nivelul colesterolului și ajută la sănătatea inimii.
- Reglează nivelul zahărului din sânge.
- Mențin sănătatea și elasticitatea pielii.
- Ajută digestia și previne constipația.
Bibliografie: Legumicultura. Nistor Stan. Neculai Munteanu