CERINȚE FAȚĂ DE PORTALTOAIELE PENTRU MĂR. Cum sporim calitatea

Pe parcursul evoluției pomiculturii concomitent cu cerințele specifice, determinate de particularitățile biologice ale biotipurilor de portaltoi, compatibilitatea cu soiurile cultivate, condițiile ecologice și tehnologice au fost generalizate următoarele cerințe generale pentru toate portaltoaiele:

• Calități ereditare superioare reprezentate prin cele mai valoroase biotipuri și clone;
• Compatibilitatea foarte bună cu soiurile de măr înregistrate și cele admise pentru testere în condiții de producere;
• Adaptabilitate bună la condițiile pedoclimaterice și rezistență pronunțată față de factorii nefavorabili din zona de cultivare, în special la secetă, ger;
• Rezistență la boli și dăunători, stare fitosanitară pură, să nu fie contaminați cu boli virotice;
• Înmulțire ușoară, rapidă, capacitate înaltă de regenerare la plantare și altoire;
• Să impună pomilor altoiți vigoare de creștere moderată sau slabă, intrare timpurie pe rod, productivitate înaltă, pretabilitate pentru sistemul intensiv sau superintensiv de cultură.

 

Portaltoaie înregistrate

În baza cerințelor indicate, conform unei metodologii speciale se efectuează testarea portaltoaielor și cele care au demonstrat caracteristici superioare față de cele înregistrate anterior se introduc în Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova.
 
Pentru producerea pomilor altoiți de măr în Republica Moldova, în majoritate se folosesc portaltoaie vegetative înregistrate: de vigoare mică – M 9, 62-396, M  26 și de vigoare mijlocie – MM 106. Portaltoaie viguroase semincere – mărul pădureț și soiurile autohtone (franc) se folosesc în cazuri speciale, inclusiv pentru obținerea pomilor cu vigoare redusă, prin altoirea cu intercalar de portaltoi de vigoare mică (M 9).
 

Factorii principali ai sporirii calității portaltoaielor vegetative

Înmulțirea vegetativă a portaltoaielor, de regulă, asigură transmiterea identică a caracterelor ereditare descendenților prin ce se manifestă uniformitatea lor ereditară. Dar, în procesul înmulțirii vegetative multianuale apar unele mutații mugurale spontane cu caractere specifice morfologice, fiziologice etc., care pot fi superioare sau inferioare față de biotipul standard, de la care au provenit. Ca urmare, în cadrul fiecărui biotip de portaltoi vegetativ apare neuniformitatea ereditară a indivizilor. Aceasta impune selecția clonală a portaltoaielor vegetative, care se efectuează în două direcții: de îmbunătățire și de menținere a calității biologice.
 
Selecția clonală de îmbunătățire a portaltoaielor vegetative se efectuează în instituțiile științifice. Ea constă în selectarea celor mai valoroase clone în cadrul biotipului respectiv de portaltoi, studierea, multiplicarea, înregistrarea și implementarea în producție.
 
Selecția clonală de menținere a valorilor ereditare caracteristice clonei respective de portaltoi, numită și selecție în masă, se efectuează periodic în producție. Ea prevede, în primul rând, înființarea marcotierelor de categoria biologică „Bază” numai cu portaltoaie de categoria „Prebază”. Verificarea periodică în scopul menținerii purității biologice și identicității indivizilor în cadrul fiecărei clone, excluzându-se toate plantele cu caractere morfologice netipice din marcotieră și din câmpul întâi al școlii de pomi.
 
Pentru favorizarea înrădăcinării marcotelor sunt necesare anumite condiții
endogene, ale plantelor și exogene, ale mediului. Dintre condițiile endogene, care favorizează înrădăcinarea marcotelor mai principale sunt:

• capacitatea de rezogeneză a biotipului respectiv;
• vârsta tânără a plantelor;
• starea bună a lor, care se manifestă prin creșterea normală a lăstarilor și acumularea în ei a substanțelor de rezervă, în special a hidraților de carbon;
• structura anatomică și etiolarea în zona bazală.

 
Condițiile favorabile ale mediului în zona formării rădăcinilor la baza lăstarilor se asigură atunci când: solul este favorabil cu textura ușoară sau mijlocie; bine structurat cu un regim favorabil de aerisire; umiditatea se menține la nivel nu mai jos decât 80% din capacitatea de câmp a solului pentru apă; temperatura în limitele nu mai mult de 17-220C prin menținerea zonei de înrădăcinare la nivelul sau sub nivelul suprafeței solului și mușuroirea la înălțimea nu mai mică de 25 cm de la baza lăstarilor. La îmbunătățirea aerisirii, menținerea umidității și temperaturii în limitele admisibile contribuie introducerea în zona înrădăcinării primăvara devreme a unor materiale afânătoare cum este rumegușul din lemnul speciilor conifere, torful sau altor materiale cu proprietăți similare rumegușului. În condițiile de producție mai frecvent se practică producerea portaltoaielor vegetative prin marcotaj vertical sau mixt.
 
Bibliografie: PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR DE MĂR. Vasile Babuc Ananie Peșteanu Eugeniu Gudumac