Acest sistem de cultură se practică la noi în țară deoarece producţiile sunt mai sigure decât în cazul culturilor semănate direct în câmp. Tehnologia de cultură necesită doi ani deoarece în primul an are loc producerea arpagicului şi în anul următor producerea bulbilor pentru consum.
Producerea arpagicului
Pentru producerea arpagicului se ale ca premergătoare plantele prăşitoare care au fost fertilizate cu gunoi de grajd și care au lăsat terenul curat de buruieni. Terenul destinat producerii de arpagic trebuie să aibă o fertilitate medie, să fie afânat, să nu formeze crustă și să nu prezinte risc de îmburuienare.
În toamnă, se face o fertilizare cu cantităţi mai mici de elemente nutritive pentru a nu ridica foarte mult fertilitatea solului care să asigure obţinerea unui material de plantat de calitate cât mai bună. Orientativ dozele sunt: superfosfat 80-100 kg/ha şi sare potasică 130 kg/ha (P şi K ajută la maturarea arpagicului), dup fertilizarea se va executa o arătura adâncă la 30 cm.
Primăvara se aplică azotat de amoniu, se erbicidează şi se mobilizează solul cu grapa la adâncimea de 10-12 cm. Semănatul se face imediat ce se poate intra pe teren la începutul lunii martie. Se seamănă mecanizat de obicei pe straturi înălțate la 12,5 cm între rânduri, adâncimea de 40 semănat fiind de 1-2 cm, folosind o cantitate de 100-120 kg de sămânţă pentru un hectar. Pentru a avea siguranța unui contact bun al seminței cu solul imediat după semănat se tăvălugește cultura.
Citiți și: CULTIVAREA CEPEI DE PRIMĂVARĂ ÎN SISTEM PROTEJAT
Lucrările de îngrijire
Pentru a sigura răsărirea plantelor se va evita formarea crustei prin aplicarea irigării până în momentul în care plantele răsar apoi se fac udări la cultură numai în caz de secetă excesivă altfel cultura nu se irigă. Pentru combaterea buruienilor se fac prăşile repetate şi, eventual, se pliveşte pe rândul de plante. Dacă se constată prezenţa unui număr mare de buruieni se vor aplică erbicidări având în vedere și faptul că densitatea plantelor este foarte mare. Pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători se fac tratamente ca la ceapa semănată, având grijă la cele de combatere a manei în anii cu precipitaţii abundente.
Recoltarea arpagicului începe în luna iulie când se observă uscarea vârfului frunzelor. Pentru a grăbi maturarea bulbililor cultura se poate tăvălugi pentru a opri creșterea. Plantele se smulg cu mâna şi se lasă 2 – 3 zile să se usuce, în brazde, la soare. Pe suprafețe mari recoltarea se poate face și mecanizat.
După uscare, se îndepărtează frunzele şi se calibrează bulbii cu site portabile, realizând 3 categorii STAS: I – 7-14 mm; II – 14-21 mm; III-21-25 mm.
Pentru producerea bulbilor destinaţi consumului se va utiliza numai arpagic din clasele I şi II, cel din categoria a III-a se va folosi pentru producerea cepei de stufat deoarece emite tulpini florale anticipate (fuşti).
Producţia este de 10-12 t/ha, în funcţie de mărimea arpagicului obţinut și de tehnologia de cultură aplicată. Arpagicul sortat se păstrează la temperaturi de –2 +2° C sau 18-20° C. Temperaturile dintre aceste intervale favorizează apariţia tulpinilor florifere în număr mare.
Producerea bulbilor pentru consum din arpagic
Pentru cultura de ceapă din arpagic bune premergătoare sunt culturile prășitoare) fertilizate cu gunoi de grajd în anul culturii (varză, tomate, ardei, vinete). În toamnă, terenul se eliberează de resturile vegetale de la cultura anterioară se nivelează şi se fertilizează cu 200-300 superfosfat şi 100-150 kg/ha sare potasică, apoi se execută arătura. Se poate planta arpagicul chiar din toamna caz în care se continuă cu mărunțirea terenului și pregătirea pentru plantare la data de 1-10 octombrie.
Dacă se va planta primăvara imediat ce se poate intra pe teren se fertilizează cu 150 kg/ha azotat de amoniu, se erbicidează pe suprafeţe mari şi se mărunţeşte terenul cu grapa cu discuri. Plantarea se face cât mai devreme, imediat ce vremea permite acest lucru (prima decadă a lunii martie). Se plantează manual pe suprafețe mici sau mecanizat cu (MPB-4).
Pe teren modelat se plantează mecanizat în benzi de 4 rânduri (la 25 cm între rânduri) şi la 3-4 cm între plante pe rând, realizând densitatea de 700-900 mii plante/ha. Se foloseşte o cantitate de 600 – 800 kg arpagic calitatea I-a. Adâncimea de plantare depinde de calitatea solului astfel pe solurile mai grele și mai compacte se va planta la 3-4 cm iar pe solurile afânate și ușoare la 4-5 cm adâncime.
Lucrările de îngrijire
Deoarece și aici densitatea culturii este mare și riscul de îmburuienare este accentuat pentru distrugerea buruienilor se fac praşile mecanizate cu cultivatorul şi manuale. Pe suprafețe mari acolo unde este posibil se va erbicida cultura cu erbicide specifice. Pentru a obține bulbi de calitate bună se aplică două fertilizări faziale cu azot 150 kg/ha şi 70-80 kg/ha sare potasică în faza de 3-5 frunze şi a doua în faza de îngroşare a bulbilor.
Se menţine umiditatea solului la 75 % din IUA pe adâncimea de 30-40 cm, prin aplicarea a 2-3 udări în anii cu precipitaţii normale. Cu 20-25 de zile înainte de data programată pentru recoltare, pentru a se favoriza maturarea bulbilor, cultura nu se mai irigă. Tratamentele fitosanitare se fac în cazul în care se semnalează prezența bolilor și dăunătorilor.
Recoltarea se face în iulie-august prin dislocarea mecanică sau manuală. Bulbii se lasă în benzi la soare timp de 5-7 zile, după care se condiţionează, se sortează şi se transportă la locul de păstrare.
Producţia este de 25-30 t/ha cu o durată de păstrare mai mică decât cea de la ceapa semănată direct.