DĂUNĂTORII DE LEMN ȘI SCOARȚĂ: Cariul de scoarță

Dăunătorii de lemn și scoarță (Ord. Coleoptera), cunoscuți sub numele de carii, constituie un grup de dăunători care produc pagube însemnate atât pomilor fructiferi, cât și arbuștilor ornamentali și forestieri. În funcție de starea de sănătate a plantelor-gazdă atacate, ei pot fi împărțiți în:

• specii care atacă lemnul sănătos, fiind considerate dăunători principali;
• specii care infestează pomii și arborii slăbiți fiziologic, desemnate drept dăunători secundari;
• specii care trăiesc în arbori doborâți, cunoscute ca dăunători terțiari.

Cea mai mare importanță pentru pomicultură o au speciile din familia Scolytidae, care atacă scoarța sau lemnul pomilor sănătoși, aceștia devenind un real pericol pentru speciile pomicole.
 

CARII DE SCOARȚĂ

Scoarța pomilor fructiferi este atacată de două specii diferite și anume: cariul mic și cariul mare.
 
Cariul mic al scoarței Scolytus rugulosus este răspândit în Europa, Africa de Nord și America, iar la noi se întâlnește în toate zonele țării. Adultul are corpul mic de 2-2.5 mm, negru-mat, acoperit cu perișori fini. Antenele, picioarele și elitrele sunt brune-castanii. Larva, de 2-3 mm lungime, este apodă, albicioasă și cu capul brun. Iernează în stadiul de larve adăpostite în galerii săpate în scoarță. Primăvara, larvele se transformă în pupe într-o căsuță pupală, de obicei săpată la capătul galeriei în lemn. În aprilie sau mai târziu, apar adulții care părăsesc galeriile prin niște orificii rotunde, pe care le fac în scoarță. Apoi, între scoarță și lemn, ei sapă galerii materne de 1.5-3 cm lungime și de 1-2 mm lățime, în care are loc împerecherea. Galeriile sunt îndreptate în sensul fibrelor, de-a lungul tulpinii, mai rar fiind sinuoase sau sub formă de cârlige. După împerechere, femelele sapă, pe marginile galeriei longitudinale, în dreapta și în stânga, loje în care depun până la 30-50 ouă. După 6-7 zile, apar larvele care sapă în lemn galerii larvare, lungi, sinuoase și dispuse perpendicular pe galeria maternală.



La început, acestea sunt paralele între ele, apoi se îndepărtează sau se întretaie, terminându-se în scoarță sau în lemn. Insecta are, în mod obișnuit, o generație pe an, însă – în regiunile din sudul țării – poate evolua și cea de-a doua generație, adulții făcându-și apariția în lunile iulie-august.
 
Cariul mic atacă atât pomi fructiferi, cât și arbori ornamentali și forestieri. Această specie infestează trunchiul și ramurile pomilor a căror grosime nu depășește aproximativ 6 cm în diametru. Pomii atacați se recunosc ușor datorită frunzișului îngălbenit, cât și după orificiile și galeriile prezente pe ramuri și tulpini. Din cauza galeriilor săpate în scoarță și în lemn, funcțiile normale sunt stânjenite, pomii suferă în creștere, se debilitează, dau recolte scăzute și, cu timpul, se usucă. La exemplarele atacate, scoarța este exfoliată de ciocănitori, care distrug larvele și gândacii.
 
Este extrem de important de știut că Scolytus rugulosus atacă atât arborii sănătoși, deseori puieții din pepinieră (mai ales cireșul), cât și pe cei sensibilizați datorită altor dăunători, boli sau factori climatici (grindina), fiind deci un parazit xilofag principal și secundar.
 
Cariul mare al scoarței sau cariul mare al mărului, Scolytus mali, este prezent în toate țările cu climat temperat și mediteranean ale Europei, iar la noi este întâlnit frecvent în asociație cu cariul mic. Adultul are corpul de 3.5-4.5 mm lungime, de culoare negricioasă, iar elitrele sunt brun închis. Larva, apoda și eucefala, are corpul de 3-4 mm, ușor îndoit, este de culoare albicioasa și cu capsula cefalică brună. Insecta are, de obicei, o generație pe an și iernează ca larvă în galeriile roase sub scoarța trunchiului și a ramurilor. În primăvară, larvele se transformă în pupe și în aprilie-mai apar adulții care zboară pe vreme însorită.


 
Femelele rod în scoarță câte o galerie perpendiculară pe lemn, apoi în regiunea subcorticală și de-a lungul zonei cambiale, sapă o galerie maternală, lungă de 5-12 cm. De o parte și de alta a galeriei, în mici cavități, femela depune câte un ou. După eclozare, larvele rod în regiunea cambială galerii înguste, perpendiculare pe galeria maternală. Galeriile larvare își schimbă apoi direcția și ajung paralele cu cea maternală. Pe măsură ce larvele evouează, dimensiunile galeriilor cresc, iar la completa dezvoltare, fiecare larvă își construiește o mică lojă sub formă de sac, numită „leagăn pupal”, în care se împupează. Transformarea în pupă poate avea loc în primăvara următoare, sau – numai în anumite zone ale țării – prin luna iulie. În cazul acesta, după 15-20 de zile, apar adulții care rod orificii circulare în scoarță și, din august, formează generația a doua, ale cărei larve rămân în diapauză.
 
Insecta infestează atât pomii fructiferi (fiind preferate speciile de măr și prun), cât și arborii forestieri, în special esențele foioase. Adulții se hrănesc cu mugurii pomilor sau găuresc lăstarii, cauzându-le uscarea, acest atac fiind uneori mai păgubitor decât cel al larvelor.
 


Galeriile săpate de larve și de femele întrerup circulația sevei, pomii fiind debilitați, iar infestările puternice le cauzează pieirea. În comparație cu cariul mic, Scolytus mali atacă ramurile și trunchiurile mai groase, al căror diametru poate atinge 20 cm.

MĂSURI DE COMBATERE A SCOLYTIDELOR

Scolytidele duc un mod de viață „camuflat”. Datorită acestei particularități biologice, nu se poate interveni direct împotriva cariilor, metodele curative de combatere fiind practic imposibile. Prin urmare, mijlocele de luptă împotriva acestor dăunători o constituie o serie de măsuri, mai ales preventive, și anume:

• la înființarea plantațiilor tinere cât și a pepinierelor, este obligatorie nivelarea terenului pentru a se împiedica băltirea apei, evitându-se totodată parcelele cu exces de umezeală în sol;
• se acordă atenție deosebită stării de sănătate a pomilor folosiți la plantare, eliminându-se exemplarele care prezintă leziuni și mai ales orificii de pătrundere a gândacilor în scoarță;
• in livezile pe rod, se vor aplica măsurile agrotehnice și de igienă fitosanitară (tăieri de rărire a coroanei, aplicarea îngrășămintelor, eliminarea ramurilor uscate, răzuirea scoarței pomilor bătrâni, identificarea pomilor puternic infestați, scoaterea și arderea acestora etc.);
• se recomandă ca tratamentele cu produse de protecția plantelor aplicate în lunile aprilie-mai, perioada apariției în masă a gândacilor din galerii, să asigure îmbăierea ramurilor și trunchiului pomilor. Se va folosi un insecticid cu remanența mai mare, garantându-se astfel distrugerea adulților.

 Cu informații despere cariile de lemn, revenim.
 
Sursa: Sănătatea plantelor