Țânţarul galicol al zmeurului sau musculiţa tulpinilor de zmeur
Atacă zmeurul, murul, precum şi hibrizii dintre aceste două specii. Adult: lungimea corpului de 1,5-2,3 mm, masculii fiind mai mici. Culoarea generală a corpului este brun-roşcată, cu nuanţe cenuşii pe picioare, aripi şi părţile laterale ale abdomenului. Capul este mic, ochii negri, toracele este negru, iar abdomenul prezintă benzi transversale negre cu reflexe argintii. Aripile sunt transparente cu solzi negri pe nervuri. Larva: 2-3 mm lungime, este vermiformă, de culoare alb-gălbuie la început devine ulterior portocalie. Ou: foarte mic, mult alungit, rotunjit la capete, de culoare galbenă-portocalie.
Simptome: pagubele cele mai mari sunt cauzate de larvele dăunătorului, care atacă în general lăstarii anuali. La punctul de localizare al larvelor se formează gale mari de până la 3,5 cm lungime, cu aspect rugos, pe un singur lăstar formându-se 4-5 gale fusiforme sau globulare neregulate. Larvele consumă ţesutul lemnos şi măduva tulpinilor şi ca urmare circulaţia sevei se întrerupe, de multe ori plantele se rup la nivelul locului atacat în urma acţiunii vânturilor puternice. Pe lăstarii atacaţi nu se mai produc fructe, recolta anului următor fiind influenţată negativ. Galele părăsite prezintă mici deschizaturi, localizate central, prin care au ieşit adulţii.
Dăunătorul are o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de larvă în galele pe care le formează pe lastarii erbacei. Primăvara, larvele se transformă în pupe, iar din gala formată apar adulţii. Din fiecare orificiu pot ecloza 3 adulţi în vârful acestuia rămânând exuviile de culoare albă. Primii adulţi apar la temperaturi de peste 14°C, care se înregistrează la sfârşit de aprilie-început de mai. Zborul adulţilor durează din aprilie până în iulie, între orele 12-16. Durata de viaţa a adulţilor este de 2-4 zile, timp în care ar loc împerecherea şi ponta. Femela depune ouăle la baza mugurilor, iar după 7-10 zile apar larvele care pătrund în ţesut hrănindu-se cu seva plantei. După 45 zile la exteriorul lăstarilor apar umflăturile specifice (gale), de 15-30 mm lungime şi 5-7 mm lăţime, perioadă care corespunde cu sfârşitul recoltării fructelor de zmeur. Într-o singură gală se pot dezvolta până la 50 de larve.
IMPORTANT! Orificiile formate de dăunător se recunosc foarte uşor după rumeguşul de culoare cărămizie ce contrastează cu culoarea brun-închisă a galelor. Atacul este puternic în plantaţiile îmbătrânite, neglijate.
Stropirile cu insecticid primăvara nu au nici un efect asupra acestuia. Însă eliminarea și arderea materialului afectat, poate să reducă semnificativ din problemele pe care musculița tulpinilor de zmeur le poate crea.
Cancerul bacterian
Simptome: sunt atacate numai plante de arbuști fructiferi care prezintă țepi.Organe atacate: rădăcini, zona coletului, tulpini fructifere. Într-o primă fază galele de dimensiuni mici pot fi ușor confundate cu țesut hipercalusat.
Pe rădăcini, în zona coletului sau pe tulpinile fructifere se dezvolta tumori (gale), la început mici, albicioase, aspre și spongioase. Tumorile apar la mijlocul lunii iunie sub forma unor erupții albicioase, care mai târziu devin brune, apoi negre și încep să se dezintegreze, urmând ca noi gale să înceapă să se formeze în primăvara următoare în apropierea celor vechi.
Tumorile (gale, excrescențe) au mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafață rugoasă, de multe ori asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Simptome mai numeroase apar în anii în care plantele au avut de suferit în timpul iernii. Lăstarii slăbiți se rup ușor datorită vântului și sunt mai sensibili la producerea infecțiilor.
Boala oprește formarea și creșterea unor noi lăstari și provoacă producerea de fructe uscate. Plantele pot avea simptome de deficit hidric și de nutriție pentru că este întreruptă circulația acestora în plante. Ramurile afectate uneori crapă, se usucă sau sunt ușor rupte de vânt.
Este foarte important ca în primul an de la plantare să se acorde multă atenție în ceea ce privește evitarea infectării, stabilindu-se experimental că producerea unei infecții în primul an produce îmbolnăviri severe și chiar moartea plantelor.
Mod de răspândire:
Bacteriile supraviețuiesc peste iarnă în tumori (gale) și în sol și se răspândesc cu ajutorul picaturilor de apă de ploaie, a apelor curgătoare și a lucrărilor manuale și mecanice. Acestea pătrund în plante numai prin răni iar tulpinile bacteriene virulente produc tumorile caracteristice.
Bacteria se răspândește de la o plantă la alta prin unelte, utilaje, dăunatori. Se recomandă folosirea la plantare de plante sănatoase provenite din pepiniere în care nu au fost depistate plante cu simptome; mocirlirea rădacinilor plantelor înainte de plantare în diverse preparate comerciale care asigură protecție impotriva Agrobacterium rubi pentru o perioadă de timp.
Eliminarea plantelor afectate din cultură este esențială.
Bibliografie: Ghid pentru recunoaşterea bolilor şi dăunătoriilor la cultura arbuștilor fructiferi