REGULATORII DE CREȘTERE ÎN LIVEZILE MODERNE DE MĂR

În pomicultura modernă, pentru diminuarea vigorii de creștere, menţinerea parametrilor bioconstructivi şi structurarea mai raţională a coronamentului la pomii de măr se utilizează stropitul cu regulatori de creştere cu acţiune retardantă.
 
În ultimii ani, tot mai frecvent, vigoarea de creştere la pomii de măr este influenţată de preparatele a căror substanţă activă o constituie prohexadion de calciu. Acest tip de regulator de creştere a fost elaborat pentru monitorizarea dezvoltării creşterilor anuale a pomilor de măr, însă importanţa preparatului se majorează datorită eficienţei sporite la tratarea valului doi de infecţie a focului bacterian.
 
Sunt cercetări, care demonstrează, că rezultate pozitive sunt obţinute şi în cazul utilizării normei de consum de 1,5 kg/ha. În Republica Moldova, regulatorul de creştere cu acţiune retardantă pe bază de prohexadion de calciu a fost înregistrat pentru măr la 28.12.2009, cu norma de consum 1,25 kg/ha la soiurile cu creştere moderată şi 2,5 kg/ha la soiurile cu creştere viguroasă.
 
În cazul utilizării normei de 2,5 kg/ha, tratamentul de efectuat când lungimea lăstarilor este de 2-5 cm (2-5 frunze dezvoltate pe lăstar). Când norma de consum se recomandă de divizat în două rate a câte 1,25 kg/ha, primul tratament de efectuat când lungimea lăstarilor este de 2-5 cm (2-5 frunze dezvoltate pe lăstar), iar al II-lea peste 3-5 săptămâni după primul (fenofaza creşterii intensive a lăstarilor). Norma maximală de consum pentru măr 2,5 kg/ha, dizolvate în 1000 litri de apă.
 
În plantaţiile tinere de măr, adică primii trei ani după plantare, tratările cu regulatorul de creştere nu este permanent argumentată, deoarece scopul principal în perioada dată constă în formarea coroanei şi în utilizarea raţională a proiecţiei coroanei.
 
În rezultatul tratării pomilor cu regulatorul de creştere în plante se blochează procesul de sinteză a giberelinei şi etilenei, se înregistrează schimbări în metabolismul flavonoizilor. Formarea unei cantităţi mai mici de giberelină, induce la inhibarea proceselor de creştere şi la diminuarea numărului şi lungimii medii a ramurilor anuale. Se mai înregistrează unele schimbări pozitive în morfologia plantelor ca: frunzele au o epidermă mai dezvoltată; coroana pomilor se aeriseşte mai uniform şi mai rapid se usucă după ploaie; pomii mai precoce finalizează fenofaza de creştere a lăstarilor, se formează mugurele terminal şi începe mai rapid diferenţierea mugurilor de rod.
 
Formarea unei cantităţi mai mari de etilenă în plantă poate intensifica căderea florilor şi a fructelor. Diminuarea gradului de sinteză a etilenei permite de a majora numărul ovarelor legate în coroana pomului, se obţin producţii constante în ani cu fructificare periodică, ori când unele flori şi ovare au fost afectate de temperaturi târzii de primăvară. În rezultatul diminuării creşterilor anuale sporeşte cantitatea de pinteni inelaţi şi ţepuşe de rod în coroana pomilor, iar produsul procesului de fotosinteză este distribuit către creşterea şi maturarea fructelor. Aceasta permite de a majora productivitatea plantaţiei şi în cazul unei cantităţi insuficiente de inflorescenţe, neînregistrând o influenţă negativă asupra procesului de înflorire în anul următor.
 
Studiul recent a demonstrat că regulatorul de creştere influenţează asupra schimbului de substanţe în plantă. Se sintetizează o cantitate mai mare de flavonoizi şi alţi fenoli, care diminuează pătrunderea diferitor agenţi patogeni şi concomitent fortifică funcţiile de protejate a plantelor.
 
Pentru măr, se consideră pozitiv, efectul preparatului când creşterile anuale diminuează cu 40-60%. Aceasta permite de a menţine echilibrul fiziologic între creştere și fructificare; scade cantitatea de manoperă la tăiere (60 om/ore ha), comparativ fără tăiere (100 om/ore ha); sporeşte eficienţa prelucrărilor fitosanitare cu 20% pe contul acoperirii mai uniforme a suprafeţei foliare; se ameliorează regimul de iluminare, fructele se colorează mai intens datorită cantităţii mai reduse de creşteri anuale în coroana pomilor, majorând calitatea producţiei şi perioada de păstrare; se obţin producţii constante.
 
Până la final nu este definitivată o claritate în privinţa normei de consum în funcţie de vârsta plantaţiei, asociaţia soi/portaltoi şi condiţiile climaterice din anul utilizării regulatorului de creştere cu acțiune retardantă.
 
Bibliografie: PRODUCEREA MERELOR. Vasile Babuc, Ananie Peșteanu, Eugeniu Gudumac, Andrei Cumpanici