ALIMENTAȚIA CORECTĂ A VACILOR. Rațiile pentru vacile gestante și după fătare

Nutriția este unul din factorii cei mai importanți în asigurarea unor parametri optimi de reproducere și necesită atât asigurarea cantitativă a nutrienților cât și proporția optimă nutrienților și a apei. Ponderea costului furajelor reprezintă peste 60% din costurile produselor animale.  

Larisa Caisîn, specialist în nutriția animalelor explică „Particularitățile și specificul de hrănire a vacilor pe ciclul de producție: în fazele perioadei de lactație, de gestație și tranziție”.

Lactația este perioada în care o vacă produce lapte. Începe cu nașterea vițelului și continuă până când este „în repaus” pentru a se pregăti pentru următoarea naștere.

O vacă producătoare de lapte are 5 etape nutriționale distincte în ciclul ei de lactație. Durata lactației la vacile de lapte este de 305 zile. Pe parcursul ei, furajarea se face diferențiat:

1. Primele 100 de zile de la fătare (faza ascendentă);
2. De la 100 de zile până la înțărcarea.

Necesarul de furaje se stabilește în funcție de: vârstă, greutate corporală, stare de întreținere, temperament, intensitatea folosirii la montă, etc.

Se recomandă ca:

• 40-50% din valoarea nutritivă a rației să se asigure prin nutrețuri suculente;
• 25-30% prin nutrețuri fibroase;
• 20-30% să reprezinte concentratele din valoarea nutritivă a rației.

NUTRIȚIA VACILOR GESTANTE

Pentru o vacă gestantă care cântărește 500 de kg se oferă, în medei, pe zi:

• 7 kg de fân de graminee și boboase,
• Concentrate, în special, tărâțe de grâu, șrot de floarea soarelui – 2 kg;
• Siloz de porumb și alte suculente – 12 kg;
• Sare – 70 gr;
• Adaosuri de proteine, amidon, carotină, substanțe minerale;
• Apă în cantități reduse, preferabil fiartă sau filtrată la temperatura de 10-12 Grade.

Cu 10-15 zile înainte de data planificată a fătării, vacile se trec la o dietă alcătuită din fân de cereale de calitate înaltă. În medie, 10 kg pe zi.

Cerealele și concentratele se exclud din rație sau se dau în cantitate foarte mică (până la 1 kg pe zi).

La fel, se exclud și furajele suculente, având în vedere că organismul vacii și așa are surplus de lichide.

Furaje ce pot fi incluse în rația vacilor gestante iarna: siloz, senaj, sfecla furajeră, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, tărâțe.

Se recomandă excluderea furajelor de origine animală. Este interzisă includerea adaosurilor cu azot.

Furaje ce pot fi incluse în rația vacilor gestante vara: iarba, fânul de leguminoase, cereale și concentrate.

NUTRIȚIA VACILOR DUPĂ FĂTARE

Imediat după fătare, sunt recomandate terciuri apoase de tărâțe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale.

Se va asigura accesul vacii la fân de calitate, de preferință, cele cultivate: lucerna, amestec de graminee cu leguminoase sau otăvuri.

În zilele următoare: fânul la discreție, amestecurile de concentrate se vor da în cantități crescânde, astfel ca la sfârșitul perioadei să se ajungă șa 3-4 kg pe zi.
 
Pentru obținerea performanțelor superioare în producția de lapte sunt recomandate următoarele rații:

Rația de bază: identică pentru întreg efectivul de vaci, fiind formată din nutrețuri de volum, care satisfac un anumit prag de producție – 10-15 kg sau mai mult.

Rația complementară: este alcătuită din nutrețuri concentrate și se administrează doar la vacile cu producție superioară celei care poate asigurată de rația de bază, aceasta coresponzând acoperirii cerințelor de 2 kg lapte pentru o unitate de măsură.

Rația de echilibru: pentru furajarea cu nutrețuri suplimentare, care corectează deficitele existente, în special, în elementele minerale ale rației de bază și complementare.

Mai multe sfaturi privind Nutritia animalelor în perioada de tranzitie le găsiți în materialul video.