Pentru
vacile bune de lapte, repausul funcţional al glandei mamare, după lactaţie, este obligatoriu, datorită următoarelor considerente:
- ugerul este foarte solicitat pe parcursul lactaţiei, întrucât pentru producerea unui litru de lapte vehiculează 400 l sânge;
- organismul vacii în timpul lactaţiei este solicitat, fiind nevoit să elimine prin lapte 375 kg SU, 138 kg lactoză, 108 kg proteină, 105 kg grăsime, 21 kg săruri minerale etc., necesitând o perioadă pentru refacere;
- suprasolicitarea organelor şi aparatelor (circulator, respirator, digestiv, neuroendocrin), consecutiv unui metabolism intens determinat, pe de o parte de secreţia laptelui, iar pe de altă parte, de greutatea fătului, învelitorilor şi lichidelor fetale (65-70 kg);
- crearea unor rezerve nutritive în organism, care se folosesc în faza de debut a lactaţiei, când bilanţul nutritiv este negativ.
Durata optimă a repausului mamar se stabileşte în funcţie de diferiţi factori: rasă şi vârstă, nivel productiv şi durata lactaţiei, stare de întreţinere şi de sănătate, sezon de fătare, condiţii de furajare etc. În consecinţă, durata repausului mamar la vaci se poate acorda după cum urmează:
- 40-50 zile tuturor vacilor adulte cu producţii mici de lapte şi stare de întreţinere respectiv sănătate bune;
- 50-60 zile vacilor adulte cu producţii mici şi mijlocii de lapte şi stare de întreţinere slabă;
- 60-65 zile vacilor adulte cu producţie bună de lapte şi stare medie de întreţinere;
- 65-75 zile vacilor adulte cu producţie mare de lapte şi stare de întreţinere bună, precum şi primiparelor care au fătat la vârsta normală, cu producţie mică sau mijlocie;
- 75-90 zile vacilor primipare cu producţie ridicată de lapte şi celor adulte recordiste, cu stare slabă de întreţinere;
- peste 90 zile vacilor primipare fătate prea timpuriu (23-24 luni), cu producţie ridicată de lapte, ca şi vacilor adulte recordiste cu stare de întreţinere şi sănătate necorespunzătoare.
Înţărcarea vacilor de lapte. În practică,
vacile reacţionează diferit la înţărcare întâlnindu-se: vaci care înţarcă singure (cele cu producţie mică şi lactaţie scurtă); vaci care înţarcă uşor (5-6 zile), sau greu (12-14 zile) la intervenţia omului şi vaci care nu înţarcă la intervenţia omului (cele cu producţie record). Ca urmare, în ferma de vaci, trebuie luate următoarele măsuri:
- la vacile care înţarcă uşor se reduce nivelul alimentaţiei, se scot suculentele şi se diminuează frecvenţa mulsului şi adăpării;
- la vacile care înţarcă greu, pe lângă aceste măsuri, se poate interveni, la nevoie şi prin înlocuirea raţiei de fân cu paie, se schimbă locul în adăpost, se controlează cel puţin o dată pe zi starea ugerului, mai ales în cazul reducerii frecvenţei mulsului, pentru a surprinde apariţia edemelor;
- în cazul vacilor care nu înţarcă la intervenţia omului se renunţă la măsurile menţionate, vaca înţărcând singură cu două zile înainte de fătare, necesitând însă un nivel optim de hrănire, repaus sexual sporit etc.
Bibliografie: TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR. Ioan Gâlcă. Vasile Maciuc
