Durata gestaţiei la taurine este în medie de 280-283 zile, în funcţie de rasă, paritate, tipul gestaţiei, sexul produsului şi factorii de mediu. La vacile de lapte primele luni de gestaţie reprezintă o perioadă critică întrucât rata avorturilor embrionare poate ajunge până la 15%.
Durata repausului mamar şi momentul înțărcării vacilor se stabilesc în funcţie de paritate, nivelul productiv şi starea de întreținere a acestora. Perioada de repaus mamar are o influenţă semnificativă asupra creșterii și dezvoltării normale a fătului, dar și asupra producției de lapte din lactația următoare.
Citește și: CU CE HRĂNIM VACILE DE LAPTE
Durata optimă a repausului mamar este de 60 zile, cu limite între 35 şi 70 zile. Prin nealocarea unei perioade minime de repaus mamar, producţia de lapte a vacilor se reduce cu 25-30% în lactația următoare. Durata repausului mamar la vacile primipare se recomandă să fie cu cca 10 zile mai mare, având în vedere că la acestea procesul de creştere nu este încheiat, fapt ce permite refacerea rezervelor corporale.
Recomandări privind înțărcarea vacilor:
- Eliminarea concentratelor din rație și administrarea exclusiv de nutrețuri fibroase şi suculente cu o săptămână înainte de înțărcare;
- la vacile cu producție de lapte sub 5 litri/zi, mulsul se poate întrerupe brusc, caz în care se recomandă ca sferturile să fie tratate cu produse care stimulează încetarea secreţiei lactate. De asemenea, se recomandă ca dezinfecţia mameloanelor să fie efectuată cu o soluție pe bază de acid lactic, iod sau clorhexidină, în vederea scăderii încărcăturii bacteriene;
- la vacile cu producție de lapte mai mare de 10 litri/zi, cu 7-10 zile înainte de data programată a înţărcării, se reduce valoare energetică a raţiei astfel încât aceasta să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale. La vacile cu producţii mari de lapte înţărcarea se poate face şi prin reducerea numărului de mulsori la o dată pe zi;
- sistarea sintezei laptelui se poate face prin administrarea de cabergolină, după 4 ore de la ultima mulsoare, administrându-se 5 ml în doză unică. În acest caz, durata repausului mamar trebuie să fie de minimum 35 de zile, având în vedere timpul de aşteptare pentru eliminarea substanţei active din organismul vacii.
Recomandări privind furajarea vacilor în repaus mamar:
- În primele 6 luni de gestaţie fătul are un ritm de dezvoltare redus, rația vacii trebuind să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru susţinerea producţiei de lapte;
- în raţia vacilor în gestaţie avansată se recomandă utilizarea furajelor de calitate, cu un grad de digestibilitate ridicat, cu acţiune uşor laxativă, corespunzătoare din punct de vedere igienic şi organoleptic;
- raţia zilnică trebuie să acopere necesarul pentru păstrarea funcţiilor vitale, iar pentru dezvoltarea fătului şi a refacerii rezervelor corporale, echivalentul pentru producerea a 7-9 litri de lapte. Subalimentaţia în această fază generează o creştere a procentului de fătări distocice şi avorturi, conducând la scăderea producţiei de lapte în lactaţia următoare şi la tulburări de reproducţie;
- raţia vacilor să fie constituită în principal din fânuri de leguminoase (lucernă, trifoi roşu) şi graminee, asigurând un nivel de proteină de 12% la vacile adulte şi de 14% la vacile primipare. Este recomandat fânul de lucernă de foarte bună calitate deoarece asigură necesarul vacii de Ca şi K şi un nivel optim de celuloză al raţiei;
- silozul de porumb să nu depăşească 30-35% din ingesta totală de substanţă uscată a vacilor în gestaţie avansată, fiind recomandată utilizarea amestecului furajer unic;
- furajele concentrate se administrează în cantitate foarte mică (1-2 kg/zi), astfel se menține microbismul ruminal și se reduc problemele digestive după fătare;
- adăparea vacilor se face ad libitum (la discreţie), cu apă la temperatura de 12-19° C, asigurând un minimum de 40 litri/cap/zi;
- în ultimele 3 săptămâni de gestaţie se suplimentează raţia cu vitamine şi minerale, în special seleniu şi vitamina E, pentru a reduce semnificativ procentul de retenţii placentare şi pentru a asigura vigoarea viţelului şi calitatea colostrului;
- în ultimele zile ale gestației apar frecvent constipații, motiv pentru care se recomandă administrarea unor barbotaje care conţin: 2 kg de tărâţe, 0,5 kg de melasă şi 5 litri de apă. În cazul apariţiei edemului mamar antepartum trebuie scoasă sarea din raţie.
Recomandări privind întreţinerea vacilor în repaus mamar:
- Adăpostul vacilor în repaus mamar trebuie să asigure 10-12 m2/cap, fiind de dorit întreţinerea nelegată a vacilor în această perioadă;
- deoarece în primele 14 zile după înţărcare ugerul vacilor este susceptibil la o serie de infecţii bacteriene, pentru evitarea contaminării ugerului cu diverși patogeni așternutul trebuie menținut curat și uscat;
- asigurarea regimului de mișcare a vacilor gestante este foarte important deoarece mărește apetitul vacilor, intensifică circulația sangvină la nivelul membrelor, ușurează fătarea și reduce incidența prolapsului vaginal şi al retențiilor placentare;
- vacile în gestaţie avansată vor fi întreţinute în loturi de maximum 15-20 de capete pentru a preîntâmpina avorturi de natură mecanică ca urmare a interacţiunilor agresive dintre animale;
- mutarea vacilor în boxe de fătare individuale cu 4-6 zile înainte de data programată a fătării, asigurând 8-10 m2/cap.
Recomandări privind tratamentele sanitar-veterinare la vacile în gestaţie avansată:
- Efectuarea vaccinului de imunizare cu producere de anticorpi împotriva E. coli, rotavirus și coronavirus, cu 30 de zile înainte de fătare;
- imunizarea prin vaccinare împotriva rinotraheitei infecțioase bovine, diareei virale bovine, tricofiției, bolilor respiratorii produse de virusul parainfluenței, virusului sinciţial bovin respirator și pasteurelozei, în momentul scoaterii la pășune;
- profilaxia infecțiile bacteriene la taurine prin vaccinarea împotriva pasteurelozei și a complexului bolilor respiratorii;
- pentru prevenirea zoonozelor, Direcțiile Sanitar Veterinare judeţene stabilesc vaccinurile auxiliare în funcţie de specificul zonei şi la intervale de 2-3 ani se recomandă efectuarea vaccinurilor clostridiale împotriva enterotoxiemiei şi tetanosului, imunizarea fiind transmisă prin colostru la vițel.