COMISIA UE RETRAGE PROIECTUL PRIVIND REDUCEREA UTILIZĂRII PESTICIDELOR

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus retragerea unui proiect de lege care vizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în UE, blocat de deputații europeni și criticat în cadrul recentelor proteste agricole, potrivit agenției AFP.
 
Propunerea a devenit un simbol al polarizării și a fost respinsă de Parlamentul European la sfârșitul lunii noiembrie, în condițiile în care negocierile dintre statele membre au intrat în impas, a precizat ea la Strasbourg, transmite AGROMEDIA, cu referire la G4Media. 
 
Voi propune (comisarilor) ca această propunere să fie retrasă”, a adăugat ea, fără să excludă o viitoare nouă versiune care să fie „mult mai matură, cu participarea părților interesate.
 
Este adevărat. Problemele au escaladat în ultimii ani. Agricultorii noştri merită să fie ascultaţi. Ştiu că sunt îngrijoraţi de viitorul agriculturii şi de viitorul lor ca agricultori. Dar ei ştiu, de asemenea, că agricultura trebuie să treacă la un model de producţie mai durabil, astfel încât fermele lor să rămână profitabile în anii următori. Şi vrem să ne asigurăm că agricultorii au controlul în acest proces", a adăugat ea.
 
Acesta este motivul pentru care am lansat Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în UE. Am invitat reprezentanţi ai sectorului agricol, ai comunităţilor rurale, ai industriei seminţelor şi îngrăşămintelor, ai sectorului alimentar, dar şi ai sectorului financiar, ai grupurilor de consumatori şi de mediu şi ai ştiinţei. Trebuie să analizăm situaţia împreună, să facem schimb de idei şi să elaborăm scenarii pentru viitor. Trebuie să depăşim o dezbatere polarizată şi să creăm încredere. Încrederea este baza crucială pentru soluţii viabile, a declarat şefa CE.
 
Retragerea acestui proiect figura pe lista revendicărilor fermierilor care au protestat recent în aproape toată Europa, alături de înlăturarea obligației de a menţine o parte din terenul agricol în paragină.
 
În cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), fermierii trebuie să respecte anumite condiții de mediu pentru a putea beneficia de ajutor european. Cu toate acestea, noua versiune a textului, care acoperă perioada 2023-2027, impune ca 4% din terenul arabil să fie continuu într-o „zonă neproductivă”. Cu alte cuvinte, să oprească exploatarea unei părţi a parcelelor.
 
Agricultura intensivă este de fapt considerată principala cauză a erodării biodiversităţii, chiar dacă aceasta din urmă este până la urmă, esenţială pentru menţinerea activităţilor agricole.
 
Sectorul agricol s-a transformat în ultimii cincizeci de ani, cu ferme din ce în ce mai mari – trecând de la 21 de hectare în 1970 la 69 de hectare în 2020 în medie, conform recensămintelor –, utilizarea tot mai mare a pesticidelor și din ce în ce mai puține policulturi.
 
În același timp, biodiversitatea s-a prăbușit și ecosistemele s-au degradat în mediile agricole. Populațiile de păsări au scăzut cu 43%, peste 40% din apele de suprafață sunt afectate de poluare, iar solurile sunt din ce în ce mai deteriorate, notează un raport parlamentar privind dinamica biodiversității în peisajele agricole, publicat pe 24 ianuarie.