Principalul avantaj al acestei tehnologii este că se câștigă un an pentru cultura de lucernă. Dacă ar fi semănată la sfârșitul lui august – începutul lui septembrie, ar exista riscul, în lipsa precipitațiilor, să nu răsară sau să rămână mică și să înghețe în timpul iernii. În plus, se reduc și cheltuielile pentru înființarea culturii, deoarece pregătirea terenului și semănatul se fac o singură dată. Lucerna are timp să își dezvolte un sistem radicular puternic, care ajunge la 2 m adâncime în primul an.
Fermierii români încep semănatul în jurul datei de 20 martie. Seamănă în același timp lucernă și floarea-soarelui, pe același rând. Folosesc microgranulatorul pentru a distribui semințele de lucernă.
Recoltează întâi floarea-soarelui, toacă atât tulpinile de floare, cât și lucerna. Apoi, după ce plouă, lucerna începe să-și dezvolte din nou aparatul foliar. Pentru a asigura densitatea lucernei, modifică și repartizarea semințelor de floarea-soarelui. Dacă, de obicei, floarea-soarelui se seamănă la 70 de centimetri, în cazul culturilor intercalate, fermierii folosesc o distanță de 40 cm atât între rânduri, cât și între plante. Lucerna, de regulă, se ridică la 90 cm, iar floarea-soarelui - în jur de 180 cm.
Succesul culturii
În această tehnologie, este important ca cele două culturi să fie semănate în aceeași zi. În cadrul experimentelor în care a fost semănată întâi lucerna și apoi floarea-soarelui, a fost o concurență mai mare și s-a văzut la randamentul diminuat al culturii de floarea-soarelui.
Un alt aspect esențial pentru reușita culturii este că terenul să fie lucrat cu cel puțin o lună înaintea semănatului. Solul trebuie să fie foarte bine așezat, ideal ar fi să fie pregătit de cu toamnă. Culturile sunt erbicidate de două ori. Prima dată, când floarea-soarelui are 3-4 frunze. Apoi, la 8-10 frunze. în primăvară, se erbicidează din nou lucerna. Anul viitor, se cosește lucerna la sfârșit de aprilie, iar în jurul datei de 20 august se recoltează sămânța.
Concurența pentru apă
Fermierii spun că inițial le-a fost teamă de concurența dintre culturi, care ar fi putut să aducă un stres hidric pentru floarea-soarelui. Amândouă s-au comportat însă foarte bine. Au obținut o medie de 2,7 tone, deși estimările arătau că vor obține peste 3 tone.
Investiții
S-a investit în utilaje. E nevoie de semănători, headere speciale de floarea-soarelui pentru distanța de 40 cm între rânduri, cositori și o mașină de făcut baloți mari de 800-1.000 kg. Cositoarea utilizată are un sistem de role care zdrobește tulpina astfel încât se usucă mai repede, în doua zile, fapt ce face ca valoarea nutritivă a furajului să fie mult mai bună. În Franța, acest tip de cositoare-condiționatoare se folosește din 1965.
Lucerna pentru sămânță se seamănă 5 kg/ha, iar pentru furaj, la 20-25 kg/ha. Din cauza acestei diferențe de densitate, producția de furaj va fi ceva mai mică. În loc de 4-5 baloți mari la hectar, se obțin 1-2 baloți de 800-1.000 kg/ha, la o coasă.
Rotație prea scurta a culturilor
Introducerea lucernei în asolament a fost făcută și pentru a rezolva problema mare de rotație a culturilor. Ca argument, pentru introducerea lucernei în asolament nu trebuie uitat efectul lucernei în îmbogățirea solului cu azot simbiotic și structurarea solului.
Sursa: agrinet.ro