CULTURI INTERCALATE ÎNTRE RÂNDURILE CULTURILOR DE BAZĂ. Beneficii, recomandări

12 feb 2025
Cultivarea culturilor intercalate între rândurile culturilor de bază poate fi utilizată atât pentru producerea de îngrăşăminte verzi cât şi pentru obţinerea unei recolte adăugătoare la cea de bază.
 
Condiţiile biopedoclimatice ale R. Moldova permit cultivarea unui spectru larg de culturi intercalate între rânduri fiecare din ele având impactul lor specific asupra solului. Comun pentru toate acestea este efectul fertilizator exercitat asupra solului pe parcursul întregii perioade de vegetaţie: acumularea azotului; mobilizarea elementelor biofile din compuşii greu solubili şi încadrarea lor în circuitul biologic cu ulterioara returnare în sol; intensificarea proceselor biologice şi biochimice; sustenabilizarea procesului de humificare; structurarea şi afânarea stratului radicular activ, ameliorarea regimurilor hidric, termic, hidrotermic, aerohidric. În acelaşi timp, acest procedeu contribuie formării unui microclimatic local şi optimizării funcţionalităţii agrolandşaftului.

Citește și: CULTURILE INTERCALATE ȘI FERTILITATEA CHIMICĂ, FIZICĂ ȘI BIOLOGICĂ A SOLULUI
 
Mai frecvent cultivarea culturilor intercalate între rânduri este practicată pentru prăşitoare-porumb şi floarea soarelui iar gama de culturi mai indicată pentru acestea sunt raigrasul, trifoiul, măzărichea, soia, iar însămânţarea lor urmează a fi efectuată când cultura de bază va atinge înălţimea de 35-40 cm, astfel fiind redusă la minimum concurenţa pentru lumină, umiditate, nutriţie.
 
Pentru cultura porumbului de perspectivă este asocierea cu soia, aceasta fiind favorizată de particularitățile culturilor.

Citește și: IMPACTUL CULTURILOR INTERCALATE: Combat eroziunea și mențin fertilitateai solului
 
Porumbul, este o cultură de talie înaltă pe când soia este de talie joasă. Prin urmare la cultivarea asociată a acestora se asigură condiţii favorabile pentru utilizarea eficientă a radiaţiei solare.
 
Rădăcinile porumbului sunt concentrate, preponderent, în segmentul superior al profilului iar cele ale soiei în segmentul mediu şi inferior. Prin urmare acestea utilizează apa şi substanţele nutritive din straturi diferite încât concurenţa pentru aceşti doi factori importanţi de fertilitate este mică. În acelaşi timp, atât o cultură cât şi alta sunt compatibile şi sunt rezistente la dăunători şi patologii în semănături asociate. Totodată în cadrul unor atare asocieri metabolismul acestor două culturi se intercalează şi formează un  întreg interdeterminat şi intercalat.
 
Practicarea acestei asocieri este de perspectivă în cadrul actualelor condiţii de dezvoltare a întreprinderilor zootehnice mici şi mijlocii în scopul producerii de furaje verzi cu conţinut maximal de substanţe proteice şi parametri nutritivi de calitate superioară. Pentru aceasta este necesar ca culturile asociate să aibă aceeaşi perioadă de înflorire.

Citește și: ÎNSĂMÂNȚĂRILE SUB COVOR. Ce sunt, cum se practică


Cultivarea culturilor intercalate între rânduri pentru producerea îngrăşămintelor verzi

Cu referire la condiţiile pedobioclimatice ale R. Moldova mai indicate pentru cultivarea de culturi intercalate printre rânduri sunt semănăturile de floarea soarelui şi porumb. Pentru aceasta este necesar ca între rânduri culturile intercalate să fie semănate la etapa când culturile intercalate să fie semănate la etapa când culturile de bază au înălţimea de 35-40 cm, astfel nu vor concura pentru nutrienţi şi umiditate.
 
O combinaţie bună pentru floarea soarelui sunt sulfina sau lucerna. Totuşi mai indicată este sulfina care, spre deosebire de lucernă, consumă cantitate mai mică de apă şi, respectiv, usucă în măsură mai mică stratul radicular activ al solului pe parcursul perioadei de vegetaţiei. Având sistem radicular pivotant adânc acesta pătrunde profund în sol afânând-ul, în acelaşi timp distrugând talpa plugului. Astfel sulfina creează condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea şi extinderea în spaţiu, inclusiv pe laterală, a sistemului radicular al culturii de bază (floarea soarelui). Cu atât mai mult că pe parcursul vegetaţiei sulfina acumulează azot biologic prin fixare. Un rol important în ameliorarea regimului de nutriţie în stratul radicular activ revine secreţiilor radiculare humificarea cărora este însoţită de formarea de substanţe humice mobile azotoase care sunt o sursă importantă de fitonutrienţi organominerali.
 
Citește și: ROLUL CULTURILOR INTERCALATE ÎN AGRICULTURA DURABILĂ: De la teoria solului la practică

Resturile vegetale provenite din cultura sulfinei, în special cele radiculare, sunt bogate în compuşii azotaţi. Ca urmare acestea sunt intensiv descompuse de către microorganisme iar acumularea lor contribuie creării unui mediu nutritiv favorabil pentru cultura ulterioară, aceasta mai frecvent fiind grâul de toamnă.
În zona de nord, în unii ani cu cantitate favorabilă de apă în sol, în calitate de cultură intercalată poate fi cultivată lucerna. Spre deosebire de sulfină lucerna  acumulează în sol cantităţi mai mari de azot dar şi de alte elemente de nutriţie, efectele fertilizatoare ale acesteia fiind echivalente cu efectele asigurate de 10-20 de tone de gunoi de grajd. Spre deosebire de acesta lucerna încorporată în sol este mai ușor accesibilă pentru biota solului iar acţiunea acesteia se manifestă pe parcursul a câţiva ani. Totodată lucerna dispune de calităţi fitosanitare şi contribuie „însănătoşirii” solurilor epuizate şi supracultivate. În acelaşi timp, favorizează dezvoltarea mezofaunii în special a râmelor, în sol precum şi a microbiomului acestuia.
 
Graţie impactului pe care îl au asupra însuşirilor solurilor, în special a celor fizice, asociaţiile floarea soarelui-lucernă şi floarea soarelui-sulfină sunt indicate pentru terenurile agricole din cadrul podişului Ciuluc-Soloneţ în structura învelişului de sol al căreia pondere mare au soloneţurile şi solurile soloneţizate. În acest sens este bine cunoscut că sulfină şi lucernă sunt rezistente la salinizare-solonetizare şi contribuie desalinizării şi desoloneţizării solului.

Materialul este parte a unui studiu elaborat de Gheorghe Jigău, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Procese pedogenetice” Universitatea de Stat din Moldova; Sergiu Dobrojan, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Algologie Vasile Şalaru” Universitatea de Stat din Moldova: CULTURILE INTERCALATE-FORMĂ ALTERNATIVĂ DE SIDERALIZARE A  AGROECOSISTEMELOR.
 
Urmăriți AGROMEDIA.md, vom dezvolta în continuare această temă împreună cu autorii studiului.
 
loading ...