Viermele prunelor (Cydia funebrana)
Dăunătorul are două sau chiar trei generaţii într-un an. Larvele dăunătorului iernează sub scoarţa prunilor, sau sub frunzele din livadă. Adulţii apar, de obicei, în luna mai. Perioada exactă depinde foarte mult de regimul de precipitaţii și temperatură a fiecărui an în parte. Dăunătorul preferă căldura și lipsa precipitaţiilor. Zborul lor are loc seara, deci fără capcane feromonale, vor fi greu de observat prin livezi. Dacă primii adulţi apar în luna mai, zborul acestei prime generaţii poate avea loc pe întreaga lună iunie.
Femela depune ouăle pe fructele verzi, de dimensiunea unei alune, sau chiar pe frunze. Larvele vor intra în interiorul fructelor, făcând galerii, pe care le va umple cu excremente. În locul în care dăunatorul a intrat, fructele vor elibera clei. Mulţi vor confunda poate acest simptom cu monilioza. De fapt, monilioza se poate instala în urma daunelor făcute de vierme. Fructele afectate vor cădea pe sol, cu tot cu dăunător.
A doua generaţie apare în luna iulie, când fructele sunt de mărimea normală, sau chiar în pârgă. Depinde de timpurietatea soiului de prun. Zborul generaţiei a doua, se poate eșalona pe întreaga lună iulie, parţial chiar și în luna august. În anii călduroși, în anumite regiuni, poate să apară și o a treia generație de viermele prunelor.
Pentru combaterea fiecărei generaţii, vor trebui efectuate 2-3 stropiri cu insecticid, la un interval de 10-14 zile.
Folosirea de capcane feromonale
Pentru combaterea viermelui prunelor, se pot folosi capcane feromonale de tipul AtraFUN. Femela, pentru a fi găsită de mascul, secretă un feromon. Capcanele practic au la bază acest feromon. Ajunși în capcană, pot să ne ofere o imagine clară a curbei de zbor a dăunătorului și a densităţii lor. Mai mult, dacă densitatea de capcane este suficient de mare, masculii vor fi prinși, iar femelele vor rămâne nefecundate, deci nu vom avea larve care să ne distrugă fructele.
Viespea neagră și viespea galbenă a prunului (Hoplocampa spp.)
Acești doi dăunători au o singură generaţie într-un an. Viespea neagră a prunelor (Hoplocampa minuta) este cunoscută și sub denumirea de viespea cu fierăstrău. Viespea neagră este mai răspândită și se pare că mai periculoasă, decât viespea galbenă. Stropirile la prun trebuie neapărat să vizeze acești dăunători!
Femela își depune ouăle în interiorul florilor, pe receptaculul floral, sau în interiorul sepalelor. După o scurtă perioadă de incubaţie, își fac apariţia larvele. Această perioadă, coincide cu cea în care cad petalele. Larvele vor săpa o galerie, spre sâmburele crud. Acolo vor consuma sâmburele moale, precum și pulpa din jurul sâmburelui. Apoi, vor face o galerie de ieșire, iar seara la adăpostul întunericului, vor părăsi primele fructe atacate si vor pătrunde în altele. Fructele atacate, își vor înceta creșterea și vor cădea la sol.
Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri)
Este unul dintre cei mai periculoși dăunători ai prunului. Femela va perfora pulpa fructului, unde își va depune oul. Pericolul în privinţa acestui dăunător începe din perioada în care cad petalele și se menţine până în momentul în care sâmburii prunelor se lemnifică. Fructele afectate, la exterior, nu vor avea semne de înţepătură. În luna iunie, prunele încep să își schimbe culorea în violet, se vor zbârcii și vor cădea. Mulţi vor confunda această cădere cu ceva fiziologic, ca și cum prunii și-au reglat singuri producţia. Asta mai ales că la o simplă verificare a fructelor căzute, viermele nu se face văzut, larva fiind ascunsă în sâmbure.
Principalele boli ale prunului
Pătarea roșie a frunzelor de prun (Stigma rubrum);
Ciuruirea micotică a frunzelor de prun (Stigmina carpophyla);
Monilioza sâmburoaselor (Monilinia spp);
Ciuruirea bacteriană a frunzelor de prun– (Xanthomonas pruni)
Sursa: agromentor.ro