FERTILIZĂRI ESENȚIALE PENTRU MORCOVI MARI, DULCI ȘI FĂRĂ DEFORMĂRI

Pentru a obține morcovi cu formă regulată, culoare intensă și gust dulce, este esențial ca procesul de hrănire a plantelor să fie bine dozat, adaptat tipului de sol și etapelor de creștere ale culturii.
 
Sistemul radicular al morcovului pătrunde adânc în sol, motiv pentru care structura acestuia trebuie să fie afânată, ușoară și lipsită de pietre. Solurile ideale sunt cele nisipo-lutoase, cu pH între 6,0 și 6,8, care permit o dezvoltare uniformă a rădăcinii principale. Arătura adâncă și aplicarea compostului matur înainte de semănat sunt pași esențiali pentru pregătirea terenului, în timp ce evitarea gunoiului de grajd proaspăt previne deformarea rădăcinilor.
 
Citește și: DE CE CRAPĂ MORCOVUL ȘI CELELALTE LEGUME RĂDĂCINOASE?

Strategia de fertilizare și alegerea soiului
O schemă eficientă de fertilizare include trei etape esențiale. În faza inițială, se aplică 30% din doza totală de azot, alături de fosfor și potasiu, în doze adaptate: între 50–80 kg/ha P₂O₅ și 100–120 kg/ha K₂O. În timpul perioadei vegetative, restul de azot este administrat fracționat, pentru a susține formarea rădăcinii fără a stimula excesiv frunza. Suplimentarea cu bor și mangan este importantă pentru a preveni petele negre și crăpăturile.
 
Soiurile de morcovi influențează randamentul și calitatea. Nantes este preferat pentru suculență, Bolero F1 pentru rezistență, iar Berlikum pentru capacitatea de depozitare. Semințele peletizate pot reduce nevoia de rărit, însă cele obișnuite rămân mai accesibile economic.
 
Citește și: MORCOVUL ROTUND EXTRATIMPURIU „MERCADO DE PARIS”: Cultivare

Semănatul și gestionarea culturii
Perioada de semănat variază în funcție de destinația culturii – primăvara devreme pentru consum de vară, mijlocul verii pentru recoltare toamna. Semințele se seamănă la 1–1,5 cm adâncime, în rânduri distanțate la 25–30 cm. Distribuția uniformă este crucială – fie prin amestec cu nisip, fie cu ajutorul benzilor pre-răspândite. Udarea trebuie să fie regulată, adaptată stadiului de dezvoltare – în primele faze, 3–4 litri/m² săptămânal, apoi 10–20 litri/m² în perioadele de îngrășare.
 
Rotația culturilor și alegerea corectă a premergătorilor previn epuizarea solului și reduc riscul de dăunători. Morcovii nu se cultivă după alte umbelifere, ci preferabil după ceapă, cartofi sau varză.
 
Combaterea dăunătorilor și integrarea metodelor tradiționale
Printre cei mai agresivi dăunători se numără musca morcovului și nematodul galicol. Prevenția constă în aplicarea de plase, rotația culturilor și asocierea cu ceapă sau usturoi. Bolile fungice precum alternarioza sau putregaiul alb se combat prin tratamente preventive și evitarea excesului de umiditate.
 
Metodele tradiționale rămân valabile: semințele înmuiate în apă călduță accelerează germinarea, iar amestecul cu nisip asigură o distribuție mai rară. Ridichile plantate în aceeași parcelă cu morcovii contribuie la afânarea solului, iar frunzele de nuc pe rânduri au efect repelent natural.
 
Prin aplicarea acestor recomandări, morcovii pot fi cultivați eficient, cu randamente ridicate și o calitate care răspunde cerințelor consumului proaspăt sau procesării industriale. Fertilizarea rațională, combinată cu tehnici moderne și practici moștenite, oferă cheia unei culturi sănătoase și productive.
 
Sursa: Pogonul.ro