APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ÎN VIILE RODITOARE: Cum calculăm norma anuală

06 mai 2024
Centrele ştiinţifice elaborează şi recomandă spre aplicare în cazuri concrete introducerea îngrăşămintelor în plantaţiile viticole în funcţie de particularităţile solului, biologia soiurilor cultivate şi fonul agrotehnic existent. Neapărat, se ține cont de formele, termenii, metodele şi tehnica introducerii îngrăşămintelor înainte de desfundarea solului, plantarea viţelor în plantaţiile tinere şi pe rod.
 
În condiţiile Republicii Moldova, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie şi fosta Universitatea Agrară de Stat din Moldova (catedrele de viticultură, Agroecologie şi ştiinţa solului) au elaborat un sistem tip de fertilizare a plantaţiilor viticole, care cuprinde fertilizarea până la plantare şi în timpul plantării în viile tinere şi pe rod.
 
Metoda calculării normei anuale de îngrăşăminte în viile roditoare:
  1. Se apreciază categoria solului după gradul de fertilitate (joasă,medie sau înaltă);
  2. Din registrul istoriei plantaţiei viticole se determină roada obţinută în podgoria dată (mică, medie sau înaltă) şi calitatea roadei (joasă, medie sau înaltă) ţinându-se cont de cerinţele standardelor în vigoare.
  3. Se determină starea butucilor după lungimea lăstarilor (lungimea medie 75 cm, grosimea 5-6 mm, 25 mii bucăţi la 1 ha). Se admite abaterea ± 20 %. La creşterea mai mare de cât medie – se reduc dozele de azot, iar cele de fosfor şi potasiu se măresc şi invers, în caz de creştere mai slabă a lăstarilor.
  4. Utilizând datele obţinute (gradul de fertilitate al solului, recolta şi calitatea strugurilor, starea plantelor) cu ajutorul unor calcule simple stabilim dozele NPK, care sunt necesare de introdus în plantaţia dată.
 
Exemplu: Recolta obişnuită la 1 ha – 7 t/ha, calitatea joasă. Starea butucilor – creştere viguroasă a lăstarilor. Conţinutul de elemente în sol: azot – înalt; fosfor – mic; potasiu – mediu (conform tabelului 4.3.1.).
 
La 1 t de struguri se extrag (după S.Bondarenco şi a.) în medie 6,5 kg azot, 2,0 kg fosfor, şi 6,0 kg potasiu (ş.a.).
 
a) Calculăm dozele de substanţă activă fără a ţine cont de creşterea lăstarilor:
  • Azot: 7 t x 6,5 + 0 % = 45,5 kg;
  • Fosfor: 7 t x 2,0 + 300 % = 56 kg;
  • Potasiu: 7 t x 6,0 + 100 % = 84 kg.
Notă: % adăugat este stabilit în dependenţă de gradul de migrare şi utilizare a elementelor din sol de către plante în timp.
 
b) Luând în considerare gradul mare de creştere a lăstarilor, micşorăm cu 30 % doza de azot şi mărim dozele de fosfor şi potasiu.
 
Astfel, dozele de îngrăşăminte minerale pentru introducere în plantaţia dată vor fi următoarele:
  • azot: 45,5 kg -30 % = 30 kg
  • fosfor: 56 kg + 30 % = 75 kg
  • potasiu: 84 kg + 30 % = 110 kg
 
Îngrăşămintele de azot, solubile şi uşor asimilabile, se introduc în sol primăvara devreme sau ca hrană suplimentară în două rate – primăvara şi vara.
 
Îngrăşămintele fosforice şi de potasiu migrează puţin în sol, deaceea ele se introduc toamna în rânduri sau focare la adâncimea amplasării rădăcinilor principale absorbante.
 
În plantaţiile pe rod, amplasate pe soluri în pantă, erodate, o dată la 4-5 ani se introduc îngrăşăminte organice în doză de 40-60 t/ha, iar doza îngrăşămintelor cu azot se reduce la minimală.
 
Fertilizarea suplimentară în viile roditoare se efectuează în cazul când îngrăşămintele de bază nu s-au aplicat sau au fost introduse în cantităţi insuficiente. Eficacitatea fertilizării suplimentare de vară este mai înaltă în condiţii de irigare a viei.
 
Foarte efective în condiţiile Republicii Moldova sunt microelementele, care por fi introduse odată cu stropirea viilor contra bolilor şi dăunătorilor: acid boric – 0,1-0,25 %, sulfat de zinc, sulfat de mangan, iodura de potasiu – 0,005-0,2 %, molibdatul de amoniu – 0,05-1,0 %.
 
Microelementele menţionate şi macroelementele (azotat de amoniu sau uree -0,3-0,5%; superfosfat – 6 %; sare de potasiu 0,5 %) se combină cu succes cu pesticidele utilizate la protecţia viţei de vie.
 
În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, la fertilizarea extraradiculară, se aplică macroelementele complete (NPK) şi, de regulă, unul din microelemente, iar în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie se exclude azotul. Reacţia soluţiei folosite trebuie să fie neutră (pH=7) pentru a evita provocarea arsurilor pe frunze şi ciorchini.
 
Bibliografie: GHID PENTRU PRODUCĂTORII DE STRUGURI PENTRU MASĂ
Top știri
Din aceeași categorie
Știri recomandate
loading ...