FACTORI BIOLOGICI CARE INFLUENȚEAZĂ PRODUCȚIA DE OUĂ LA PĂSĂRI

Producția individuală de ouă este condiționată de factori genetici și de mediu, dar ea este influențată și de funcționalitatea aparatului reproducător al femelei. Sunt mai mulți factori biologici care influențează producția de ouă despre care discutăm în acest material.
 
Vârsta păsărilor
La găini, cea mai ridicată producție de ouă se obține în primul an de ouat, după care aceasta scade progresiv, cu atât mai accentuat, cu cât producția a fost mai mare în primul an de ouat.
 
În cazul curcilor, dinamica producției de ouă este asemănătoare cu cea de la găini, numai că, perioada de ouat la această specie este mult mai scurtă.
 
Rațele depun cel mai mare număr de ouă în anul al doilea de ouat, în timp ce la gâște, producția de ouă atinge un nivel maxim în anul al treilea, după care scade treptat, astfel încât la 6-7 ani gâștele aproape nu mai ouă. Din numărul total de ouă depuse de o gâscă în timpul vieții productive, 23% sunt depuse în primul an, 26% în anul al II-lea, 31% în al III-lea și 20% în anul al IV-lea; fecunditatea ouălor este mai ridicată în anii cu producții mari.
 
Precocitatea ouatului
Vârsta la care este depus primul ou coincide cu instalarea maturității sexuale, fiind un caracter cu o heritabilitate variabilă și care, în cazul găinilor, oscilează de la mică (h2 estimat=0,009) la foarte mare (h2 estimat=0,51); între vârsta depunerii primului ou și numărul total de ouă depuse există o corelație negativă.
 
Cu cât producția de ouă se declanșează mai devreme, cu atât sunt șanse mai mari de a se obține un număr superior de ouă, dar cu condiția ca în momentul depunerii primului ou, pasărea să aibă cel puțin 2/3 din greutatea de adult.
 
La curci, heritabilitatea pentru precocitatea ouatului este mare (h2 estimat=0,81), iar între aceasta și producția totală de ouă există tot corelații negative. La gâște, h2 pentru precocitatea ouatului este de 0,32, iar la prepelițe, de 0,36.
 
Vârsta primului ou variază în funcție de specie, dar în interiorul acestora există deosebiri și de la o rasă la alta. Momentul în care este depus primul ou poate fi influențat și de sezonul în care are loc ecloziunea puilor, aspect ce este valabil numai în cazul păsărilor crescute în libertate (extensiv).
 
O perioadă de ouat este formată din mai multe cicluri care, la rândul lor, sunt alcătuite dintr-o succesiune de secvențe de ouat și de pauze; la o bună ouătoare, pauzele din timpul ouatului nu trebuie să fie mai mari de 10 zile.
 
Greutatea corporală
Cea mai ridicată producție de ouă este obținută de la păsările a căror greutate corporală reprezintă media specifică populației respective. Exemplarele cu greutatea corporală superioară mediei, realizează o producție mai scăzută chiar și decât cele cu greutate mai mică decât media populației; între sub sau supragreutate și numărul de ouă depuse au fost evidențiate corelații negative.
 
O altă problemă ce nu trebuie minimalizată este greutatea puicuțelor la momentul declanșării ouatului; astfel, dacă acestea nu au cel puțin 2/3 din greutatea de adult, producția de ouă va fi afectată, organismul neputând susține dublul efort impus de creșterea somatică și de ritmul tot mai ridicat de ouat.
 
Bibliografie: TEHNOLOGIA CRE{TERII P|S|RILOR, Conf.dr. Marius Giorgi USTUROI