România va contribui cel mai mult la scăderea suprafeței cu porumb a UE ce ar putea ajunge anul acesta la doar 8,7 milioane de hectare, față de peste 8,8 milioane hectare în 2022.
Din cauza temerilor legate de importurile din Ucraina care au dus prețurile la porumb mult în jos, dar și a faptului că sunt culturi precum floarea-soarelui mult mai tolerante la secetă precum și culturi mai profitabile precum soia, suprafața cultivată cu porumb în România este estimată de Comisia Europeană la 2,38 de milioane de hectare, cu 3,5% sub cea din 2022 și cu 5,6% sub media ultimilor cinci ani. Este cea mai mică suprafață cu porumb din 2011 încoace, existând perioade în care fermierii au obținut producții de pe 2,7 milioane hectare (în 2012).
În 2022, suprafața cultivată cu porumb boabe a reprezentat 47,6% din suprafața cultivată cu cereale, România fiind tradițional cel mai mare cultivator de porumb al UE din punct de vedere al suprafeței.
Aceasta mai ales ca urmare a faptului că statele membre ale UE afectate de scăderi drastice în anul de producție 2022/2023, printre care și România vor produce mai mult în condițiile unor situații meteorologice normale și ale unei utilizări adecvate a resurselor de tehnologie agricolă.
Reducerea suprafeței va fi compensată integral de creșterea productivității. Cu toate acestea, având în vedere precipitațiile sub media de până acum, estimările privind randamentul pentru majoritatea statelor membre UE cultivatoare de porumb sunt prudente. În termeni de volum, Ungaria și România anticipează cele mai mari recuperări de la recoltele lor nereușite în 2022, notează specialiltii USDA.
De altfel, și proiecția Comisiei Europene arată pentru anul acesta o creștere a producției de porumb din România la 13 milioane de tone, față de 8,2 milioane de tone cât a recoltat anul trecut (plus 52%) , potrivit Institutului Național de Statistică. În 2021, un an agricol bun, în care s-a cultivat porumb pe 2,5 milioane de hectare (vs 2,3 milioane în 2023), producția fermierilor locali s-a cifrat la 1,48 de milioane de tone de porumb.
România rămâne lider pe piața de export
În ceea ce privește exporturie, USDA estimează că revenirea exporturilor de porumb din UE va fi condusă de România, datorită poziției geografice avantajoase în aprovizionarea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În plus, există perspectiva unei concurențe mai slabe din partea Ucrainei care estimează că va cultiva cel mult 3,3 milioane de hectare cu porumb, adică de două ori mai puțin decât înainte de invazia rușilor. Statul vecin mai are însă aproximativ 5 milioane de tone de porumb despre care există incertitudini că va putea fi exportat.În primele 43 de săptămâni ale acestui an comercial 2022/2023, România a exportat, potrivit Comisiei Europene, peste 1,2 milioane de tone, dintr-un total de 2,5 milioane de tone, principalele destinații fiind Coreea, Marea Britanie și China.
Din blocul comunitar, România are drept concurenți pe Bulgaria și Franța, însă Polonia vine puternic din urmă și este posibil să își consolidează poziția de exportator al UE, la egalitate cu Bulgaria și Franța.