Colectând mai multe date, încercăm să ne facem o idee despre potențialul de randament al câmpurilor, pentru a putea controla investițiile. Prin urmare, analizăm date din diferite surse, precum și date din sezoanele trecute. Dacă știm că putem obține randamente mari pe un anumit domeniu, putem investi mai mult acolo. Sau invers: dacă putem detecta câmpuri cu randament scăzut sau zone cu randament scăzut într-un câmp, aflăm cauza pentru care aceste pete nu produc bine și dacă putem rezolva problema, atunci câștigăm bani. De asemenea, se poate întâmpla ca ceva să fie în neregulă cu solul din acele locuri. În astfel de cazuri, nu are sens să dăm mai multe îngrășăminte, și nu investim mai mult acolo. Mulți fermieri încă se concentrează astăzi pe îmbunătățirea punctelor proaste, dar uneori acest lucru nu este posibil. Este mai bine să vă concentrați pe locurile bune și să încercați să profitați la maximum de acestea. Acesta este sfatul meu, susține Jacom Van Den Borne.
În timp ce randamentul mediu global de cartofi este de 18 tone la hectar, ferma lui Jacob produce în mod constant mai mult de 40 de tone la hectar. Nu este surprinzător că în Olanda el este supranumit „Elon Musk of Potatoes” și „Tatăl agriculturii de precizie”. Agricultorul gestionează în jur de 600 de hectare, dintre care 80% sunt în Belgia, iar restul 20% - în Olanda. Întrebat cum e posibil? A răspuns: simplu, cu ajutorul monitorizării stricte și exacte prin intermediul sateliților.
Ce m-a impresionat cel mai mult la Van den Borne este optimizarea consumului de resurse și minimizarea impactului asupra mediului prin digitalizarea proceselor tehnologice. Este un laborator în aer liber de implementare a conceptului de agricultură de precizie! M-a impresionat flota de drone pe care o are proprietarul fermei, dar și faptul că venitul unei astfel de companii vine și din cercetarea care se realizează pe terenurile fermei, din activitatea de consultanță și instruire pe care o oferă el altor fermieri. Este impresionantă idea creării unei academii în localitatea unde este amplasată producerea, unde va fi posibil realizarea de stagii de practică de către un număr limitat de studenți din toată lumea, susține Oleg Stiopca, Manager Dezvoltare Forță de Muncă, PCRR.
Lucrează solul și tratează culturile porționat, în funcție de necesități
Colaborarea cu alte companii ca Agxeed i-a permis fermierului să automatizeze la maximum procese tehnologice agricole ceea ce a dus la economii de combustibil și timp. În ferma sa, toate procesele sunt robotizate, toate etapele de cultivare/recoltare – monitorizate și abordate individual, în funcție de necesități sau probleme. Pentru monitorizarea permanentă, fermierul combină analiza datelor de la sistemele de detectare a solului, imagini prin satelit și sisteme de monitorizare a randamentului pentru a optimiza creșterea culturii sale.
De exemplu, senzorii de vegetație îl ajută să îndeplinească mai bine nevoile fiecărei plante în parte. Tratează culturile pe porțiuni, în funcție de boli, dăunători etc. Nu lucrează întregul câmp la fel. Rezultatul este: a redus atât utilizarea îngrășămintelor, cât și a erbicidelor cu 20%, în același timp, obținând o creștere a randamentului mediu anual cu 1% de la preluarea fermei în 2006.
Ferma de cartofi de ultimă generație utilizează zilnic Galileo, EGNOS și Copernicus (datele sateliților Sentinel), precum și imagini aeriene de la drone și big data pentru a optimiza utilizarea apei și a îngrășămintelor și pentru a crește randamentul culturilor.
Toate tehnologiile menționate mai sus necesită conectarea la internet, de aceea centrul este conectat la fibra optica cu bandă largă de mare viteză, și, în prezent, are cea mai bună conexiune la internet din regiune. Totodată, asta i-a oferit posibilitatea fermierului să presteze servicii de conectare la internet pentru ale companii. Iar pe timpul pandemiei Covid, elevii din satele apropiate veneau la centru pentru a avea posibilitatea de a se conecta la ore ceea ce demonstrează deschiderea companie către educația tinerilor. Compania ne arată modelul de antreprenor care continuă să investească în cunoștințe și noile tehnologii care îi permit să-și cultive în mod durabil pământul și succesul colaborării dintre mediul academic, guvern și universitate, spune Andrei Gheorghița, Doctor în științe inginerești, Profesor la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Și-a deschis propriul aeroport pentru agrodrone
Jacob van den Borne a procurat un Punct de control al zborurilor pentru agrodrone, cea ce ia oferit posibilitatea să înființeze propriul aeroport, numit Agri Drone Port Reusel. Astfel, poate pilota în mod legal agrodronele pentru monitorizarea fermei sale, iar cercetătorii din mediul academic, companii de cercetare și dezvoltare pot testa noile tehnologii din domeniul Agriculturii de precizie.
De asemenea, Jacob este pasionat de tehnica agricolă performantă. Are în parcul său agricol 10 tractoare FENDT. Spune că s-ar descurca și cu 5, dar îi plac atât de mult încât nu se poate abține să nu le achiziționeze.
Compania agricolă funcționează ca Centru Practic pentru Agricultura de Precizie, un model de colaborare între educație, cercetare, guvern și antreprenori care poate fi aplicat și în Republica Moldova, mai spune Andrei Gheorghița.
Vizită de studiu din Olanda, în cadrul căreia am avut ocazia să-l cunoaștem pe Jacob van den Borne este un pas semnificativ în cadrul activităților de finalizare a conceptului Centrului de Agricultură Inteligentă, susținut de către Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID).