Unul dintre cele mai discutate proiecte de lege în cercurile de contabili și antreprenori este Proiectul de Lege privind efectuarea decontărilor în numerar- (nr. 695/MF), care a fost modificat. Conform proiectului de lege, modificările majore care vizează agenții economici și persoanele din domeniul agriculturii sunt: limita pentru companii de a efectua plăți în numerar în suma până la 100 de mii de lei cumulativ lunar, și limita de a face plăți în numerar către o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător (achizitor), în sumă de până la 100 de mii de lei anual. Până la modificare, plafonul era de 1 200 000 de lei, inclusiv pentru vânzarea producţiei din fitotehnie şi horticultură şi a producţiei din zootehnie.
Cu toate că, aceste modificări au un scopul de diminuare a riscurilor de comitere a încălcărilor cu utilizarea numerarului și combaterea economiei tenebre, eu, ca întreprinzător sunt contra acestei legi, cel puțin la moment, în perioada actualului declin economic, susține Iurie Rija, expertul în agro-market.
Compania în care activez are un număr de achizitori de producție de zootehnie și horticultură, care prin sate cumpără de la fermieri aceste produse. În unele localități, nu este acces la bancomate, iar în majoritatea satelor nu sunt bancomate ale tuturor băncilor. De exemplu, în satul Sireți situat la 10 km de Chișinău nu este nici un bancomat, dar acolo se află una din cele mai mari companii din R. Moldova care achiziționează produse de horticultură. Este nevoie de parcurs drumuri pentru a scoate banii în numerar.
Decontarea cu oamenii de la țară se face doar în numerar. Populația este îmbătrânită, fapt ce face imposibilă achitarea cu card bancar sau prin utilizarea opțiunii ,,transfer P2P”. Mai mult ca atât, acei vârstnici (și aici mă refer nu doar la cei care vând, dar și la cei care cumpără) nu știu să utilizeze cardul, și cu cardurile lor se pot face diverse escrocherii din lipsă de informare. Aici se resimte o nuanță antisocială a proiectului, pentru că are loc impactarea directă a păturii sărace și vulnerabile a societății. Pentru acești cetățeni se creează noi obstacole și costuri adiționale ca deschiderea conturilor în bancă, deplasări spre filiale, etc, afirmă expertul.
Totodată, pentru agenții economici care lucrează oficial, apare riscul să piardă potențiali furnizori de producție de fitotehnie și zootehnie, pentru că există cazuri când persoanele fizice nu vor să oficializeze tranzacțiile. Astfel, se va accentua concurența neloială între cei care respectă și cei care nu respectă legea, iar economia tenebră va continua să persiste. Un alt efect nedorit este creșterea birocrației și prelungirea timpul pentru efectuarea operațiunilor, spune Iurie Rija.
În plus, trecerea banilor prin bancă presupune anumite comisioane, care vor fi achitate de agenții economici. Acestea vor fi incluse în sinecostul produsului autohton, care și așa e necompetitiv la capitolul preț cu marfa din Ucraina. Altfel zis, băncile vor obține un control deplin al activității antreprenoriale prin stabilirea diferitor comisioane, deseori fără acordul părții și prin impunerea condițiilor noi în vederea prezentării unor informații suplimentare la împărțirea dividendelor sau rambursarea împrumuturilor. În așa mod, agenții economici vor obține un organ nou de control, menționează Iurie Rija.
O modalitate mai ecologică ar fi implementarea unei strategii de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare. Efectul asupra economiei va fi unul de descurajare a potențialilor investitori și inhibarea spiritului antreprenorial, spune expertul.