Crește la Carahasani, Ștefan Vodă, pe o suprafață de cca 4 ha, plantată în 2017. E certificată eco de doi ani și e o cultură plină de curiozități și mistere, despre care nu am fi aflat niciodată, dacă nu discutam cu antreprenorul Igor Golban, capabil să povestească ore în șir despre arbustul care produce pomușoarele supranumite „doctorul imunității”.
AGROMEDIA l-a deranjat pe dl Golban de draga dimineață și l-a găsit la depozit. Chiar dacă luat pe nepregătite, fermierul a tras o gură de aer și ne-a înșirat toate secretele și tainele cătinii albe. S-a îndrăgostit de ea treptat. La început, prin 2016, a apărut o scânteie. Se întâmpla în Germania, unde producătorul a mers într-o vizită și unde a văzut primele plantații. A efectuat un studiu de fezabilitate, a vizitat mai multe pepiniere și plantații din România. Și iată imediat după aceste călătorii cu succes s-a aprins și flacăra dintre cei doi.
CĂTINA, O PROVOCARE DE LUX PENTRU AGRICULTORI!
Despre provocare. Inițial, lăsat provocat, a plantat butașii pe o suprafață de 2 ha, ca să-i testeze, după care proiectul experimental s-a transformat într-o adevărată livadă de arbuști.
„Prin 2015-2016, în R. Moldova plantațiile de cătină lipseau cu desăvârșire. Sunt aproape pionier în acest domeniu. Azi mai există două companii care au sădit-o cu un an mai devreme, că au fost mai îndrăzneți și au riscat. Eu un an am mai cercetat piața, soiurile, tehnologia și am pornit la drum bine înarmat”, a relatat pentru AGROMEDIA Igor Golban.
Despre riscuri. Sunt multe. În primul rând, ca și orice pomușoare, are nevoie de apă. Din plin. Anul acesta e unul mai specific, cu precipitații abundente, așa că și roada va fi bogată. Dar în anii secetoși, fără un sistem de irigare, riști să rămâi și fără recoltă, și fără arbuști. Rădăcinile la cătină sunt la suprafață, nu adânci, ca să se alimenteze din seva pământului, și dacă e lovită de secetă planta albă intră într-un fel de „depresie neagră” și în următorii ani nu va rodi. Pentru irigarea unui ha este nevoie de la 18 la 25 tone de apă săptămânal. În Carahasani surse de apă mai puține decât vinul, dar producătorul are o fântână artizanală și plantația e salvată.
Apoi grindina și vântul puternic sunt și ei doi mari dușmani ai culturii. E un pom destul de fragil, cu tulpina destul de slabă, și aici argumentul că e controversată – deși are ghimpi și înțeapă, „capitulează” în fața vântului și poate fi scoasă chiar din rădăcini, indiferent că ajunge să crească până la cinci metri înălțime. În schimb, partea aeriană, care e și destul de voluminoasă, e foarte puternică. Metaforic vorbind, e o plantă cu capu-n nori. Fermierul menționează că vântul a provocat și pierderi în livadă.
În al treilea rând, este vorba de forța de muncă, pentru că toate lucrările sunt efectuate manual. Încă nu a fost inventată tehnologia perfectă mecanizată. Nemții au asamblat ceva acolo, dar nu o folosesc, deoarece nu toți pomii cresc de aceeași înălțime, iar sistemul de recoltare e planificat pentru o înălțime standart.
Despre avantaje. Cătina albă nu se îmbolnăvește. E o plantă sălbatică, motiv din care nu acuză niciun diagnostic, așa că poate fi crescută fără dram de produse fitosanitare. Eroul nostru o cultivă eco.
„Din momentul când am înființat plantația, am depus cerere la organismul de certificare am intrat în conversie și toată plantația este monitorizată”, subliniază fermierul.
Despre piață. Brandul lui Igor Golban se cheamă Biantti și îl găsim deocamdată pe piața locală.
„Nu avem cantități mari pentru export. În jur de 20-30 tone le recoltăm și le vindem aici. Pentru export e nevoie de o mie de tone. În anii buni, atâta adunăm. În cei mai secetoși, de la 10 la 20 tone de pe toată suprafața. Recoltarea începe în a doua jumătate a lui august. Atunci când este coaptă bine, să nu o grăbim. Avem sistem de procesare și de pe deal, cătina merge direct la congelare rapidă. Acolo se batozează și se păstrează la -18 grade Celsius, o putem vinde anul împrejur. Extragem ulei și sucuri și o uscăm, avem o gamă vastă de produse”, subliniază agricultorul.
Despre bani. În ultima vreme mai mulți fermieri se avântă să o cultive, dar sunt costuri destul de mari la înființarea plantației și la procesare, două investiții destul de semnificative. El a cheltuit inițial 6 mii euro per ha, și anual câte 500-600 pentru întreținerea plantației. Livada lui este una superintensivă, arbuștii sunt plantați la distanța de 3, 50X1, 25 m, ca și vița de vie, așa că numărăm cca 2 260 pomi per ha.
Clara, Mara și Andros. Cătina albă are un specific: potrivit tehnologiei, se recomandă să fie sădit un „mascul” la șapte-opt „femele”. Polenizarea nu are loc cu ajutorul albinelor, acest rol îi revine lui Andros. V-ați prins deja că Mara și Clara sunt soiurile de cătină-femele pe care le cultivă Ion, iar Andros-masculul e un soi care are rol de polenizator. Deci, e o cultură poligamă și masculii pot fi deosebiți încă din faza de puiet. „Doamnele” aflate mai aproape de vigurosul arbust dau și mai multă roadă, așa că și aici concurența e mare. Clara, Mara și Andros sunt soiuri omologate și înregistrate și la noi.
Despre altele. Familia Golban consumă cătină zilnic. Are uniforme speciale pentru recoltare. Vrea să își extindă plantația până la 20 ha. Va fi prezentă la Cămara Fest. Numărul de producători crește în fiece an. În 2021, cel puţin 10-15 gospodării agricole au înfiinţat plantaţii de cătină.
Igor Golban este membru al Asociaţiei MOVCA şi gospodăria sa se mai ocupă de creşterea şi comercializarea nucilor, migdalelor, alunelor, fuctelor uscate şi a seminţelor de dovleac fasonate, producerea uleiurilor presate la rece din seminţe de susan, migdale, nuci si seminţe de in şi a făinei degresate din culturi oleogenoase, precum şi de cultivarea plantelor medicinale. Ieri pe plantația de cătină de la Carahasani, dl Golban a ținut un master-class pentru 15 producători de bacifere.
CĂTINA: CONTROVERSATĂ, POLIGAMĂ ȘI CU CAPU-N NORI. Cele mai curioase lucruri despre aceste pomușoare de la Igor Golban