CE ÎNGRĂȘĂMINTE ADMINISTRĂM LA CULTURA DE LEGUME?

19 mai 2023
Elementele nutritive din sol reprezintă cel mai important factor pentru dezvoltarea armonioasă a plantelor, însă acestea nu sunt suficiente. Dacă terenul agricol pe care îți crești legumele nu este suficient de fertil, atunci vei avea nevoie de îngrășăminte pentru a susține creșterea sănătoasă a acestora.
 

Ce conțin îngrășămintele pentru legume?

Îngrășămintele pentru legume, fie ele hidrosolubile sau granulate, conțin, pe scurt, elemente nutritive cu rol special în ceea ce privește susținerea dezvoltării plantelor. Substanțele pe care aceste îngrășăminte le cuprind se împart în două categorii.

Macroelemente

Din familia macroelementelor fac parte și azotul, fosforul, magneziul, sulful, potasiul și calciul. Să le analizăm pe rând.
  • Azotul este macroelementul care va ajuta la creșterea masei vegetative a legumelor și are un rol esențial în menținerea metabolismului plantelor de cultură. Dacă observi că legumele tale se dezvoltă într-un ritm mai lent și dacă sesizezi că frunzele acestora au prins o culoare gălbuie, e posibil ca solul pe care le-ai plantat să fie unul cu deficit de azot.
  • Fosforul este cel care va susține fixarea puternică a plantelor în sol, stimulând, totodată, procesul de înflorire a acestora. Fosforul mai este „vinovat” și de calitatea superioară a legumelor, așa că ai face bine dacă ai utiliza un îngrășământ bogat în această substanță, dacă vrei să te bucuri de roșii cărnoase sau de ardei suculenți.
  • Magneziul se va ocupa de creșterea armonioasă a plantelor, dar și de funcția de reproducere a acestora.
  • Sulful ajută la realizarea fotosintezei și a biosintezei. Dacă solul ales de tine pentru cultivarea legumelor este sărac în sulf, cel mai probabil funcțiile de creștere a plantelor vor fi limitate vizibil.
  • Potasiul este recunoscut ca fiind un macronutrient esențial pentru plate, tocmai pentru că le ajută să fie puternice în fața posibilelor boli sau dăunători. De asemenea, potasiul va asigura funcționarea optimă a metabolismului plantelor, alături de fosfor și azot, dar și reglarea echilibrului hidric din plantă.
  • Nu în ultimul rând, calciul este cel care asigură o rezistență mecanică a țesuturilor celulare ale plantelor. Tot el susține și producerea pigmenților, deci vei avea nevoie de un îngrășământ pe bază de calciu dacă vei dori să culegi legume viu colorate. Calciul protejează plantele de arsurile solare, așa că e perfect pentru cultura ta, dacă verile din zona în care locuiești sunt unele toride.

Microelemente

Microelementele cuprind borul, manganul, fierul, zincul, cuprul și molibdenul.

  • În cazul borului, plantele au nevoie de această substanță pentru a înflori, pentru a produce fructe și pentru a asigura un transport bun al carbohidraților și a substanțelor nutritive din interiorul acestora.
  • Manganul va susține activitatea sistemului enzimatic. În cazul castraveților și al roșiilor, manganul va favoriza cantitatea de vitamina C pe care acestea o conțin.
  • Fierul, la rândul său, va susține fotosinteza și va crește puterea de absorbție de azot a plantei. În cazul în care cultura ta de legume prezintă urme galbene pe frunzele plantelor, e posibil să existe o nevoie acută de un îngrășământ care conține fier.
  • Zincul este cel care va sintetiza hormonii de creștere, va asigura transportul calciului și va susține procesele de alungire a celulelor, ceea ce va contribui la creșterea nodurilor, a frunzelor, dar și a boabelor.
  • Protecția plantelor este asigurată de cupru, cel care se mai ocupă și de procesul de fotosinteză, de metabolismul plantelor, dar și de sinteza ligninei. Dacă plantele tale vor suferi de o carență de cupru, frunzele tinere ale acestora vor crește răsucit și e posibil să observi și o formare neobișnuită a boabelor.
  • Molibdenul va juca un rol foarte important, și anume cel de asigurare a fotosintezei plantelor biosinteza clorofilei și sinteza substanțelor proteice din plantă. Carența de molibden va putea fi identificată dacă observi că frunzele plantelor vor dezvolta pete de nuanță verde cenușiu sau galben ori pete necrotice pe frunze.


Tipuri de îngrășăminte pentru legume

Îngrășămintele pot fi de două tipuri, și anume chimice sau organice, în funcție de modul în care au fost produse.

Îngrășămintele chimice

Mai sunt cunoscute și sub denumirea de îngrășăminte sintetice și se obțin prin procesare, astfel încă nutrienții să poată fi absorbiți de plante. De cele mai multe ori, acest tip de îngrășăminte conțin extrase de roci, minerale, produse petroliere sau chiar elemente organice.

Îngrășămintele chimice pot fi, la rândul lor, împărțite în trei subcategorii:

  • fertilizatorii principali – azotul, fosforul și potasiul
  • fertilizatorii secundari – sulful și calciul
  • microelementele – molibdenul, zincul, borul, manganul, cobaltul și cuprul

Cele mai populare îngrășăminte chimice în rândul agricultorilor sunt azotatul de amoniu, îngrășămintele fosfatice, cele complexe, cele superfosfate, nitrocalcarul, îngrășămintele azotoase, ureea sau sulfatul de amoniu.
 

Îngrășămintele organice

Acestea sunt îngrășăminte naturale, obținute fără procesare sau procesate foarte puțin. De cele mai multe ori, îngrășămintele naturale sunt constituite din deșeuri ale animalelor, dar mai există și alte variante dintre care poți alege, și anume:

  • compostul – realizat din frunze uscate sau resturi menajere care sunt puse laolaltă și care ajung să fermenteze, folosit la fertilizarea de iarnă
  • resturile vegetale – rămase pe sol după recoltare, care pot fi tocate și adăugate peste pământul proaspăt arat, fiind indicat mai ales la fertilizarea de toamnă
  • gunoiul de păsări – bogat în azot, potasiu și fosfor, acesta se aplică fie uscat, fie lichid, însă niciodată proaspăt, pentru că există riscul de creștere a acidității solului.

Sursa: Plantmaster

loading ...