Cerinţe faţă de mediu
Toate soiurile de ardei sunt sensibile la temperatură. Temperatura aerului în seră trebuie să fie de 15–30 °C; temperaturi de > 30 °C afectează fructificarea și provoacă ofilirea frunzelor și obţinerea culorii maro a fructelor. Pentru o creștere vegetativă optimă, temperatura aerului în timpul zilei trebuie să fie de 20–25 °C și cea de noapte 16-18 °C. În timpul fructificării, trebuie menţinută o temperatură a aerului de 26–28 °C în timpul zilei și de 18–20 °C în timpul nopţii.Pentru o producţie optimă, umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de aproximativ 75%. Ardeiul este foarte sensibil la deficienţa de lumină; din acest motiv, în spaţii protejate în timpul iernii, este necesar să se asigure lumină suplimentară. Intensitatea luminii în timpul zilei trebuie să fie de 18 ore pe zi. Plantele de ardei cresc și se dezvoltă mai bine în solurile ușoare, cu o bună aprovizionare cu nutrienţi și un pH de 5,5–6,5. Ardeii nu tolerează curenţii de aer.
Specii de ardei pentru cultivarea în spaţii protejate:
- Ardeiul gras: Capsicum annuum sp. macrocarpum – convar. grossum (L.) var.grossum.
- Ardeiul dulce: Capsicum annuum L. convar. longum (DC.) Terpo (hibrizi cu fructe lungi).
- Ardeiul iute: Capsicum spp. Microcarpum.
Răsad de ardei
Pentru culturile din spaţiile protejate, răsadurile trebuie să aibă o vârstă de 60-100 de zile, 20-25 cm înălţime și să aibă un mugur floral (foto 1). La plantare, este importantă îndepărtarea primei flori. Nerespectarea acestui lucru poate duce la dezvoltarea fructelor mici, deformate, greu de recoltat; ramurile cu fructe se pot rupe chiar și în cazul unei fructificării neînsemnate.Plantare răsad de ardei
Densitatea optimă a plantelor este de 3,0–4,5 plante m-2 în tuneluri joase, în funcţie de soiul, ciclul culturilor și tehnologia adoptată. Densităţile mai mari pot împiedica managementul plantelor, controlul fructificării și pot inhiba circulaţia aerului. Circulaţia slabă a aerului duce la umiditate ridicată și umbrire excesivă, creând condiţii favorabile pentru dezvoltarea bolii și avortarea în masă a florilor. Densitatea plantelor pentru un ciclu de creștere lung poate fi de 2,2–2,5 plante pe m2, iar pentru ciclul de primăvară mai scurt poate fi de 2,5–3,5 plante pe m2. Trebuie să existe o distanţă de izolare între soiurile de ardei dulce și cel iute pentru a evita polenizarea încrucișată și transferul gustului iute.Tăierea/Rărirea
În condiţii de seră, pentru a asigura o bună creștere şi fructificare, plantele sunt cultivate cu una, două sau trei ramuri. Efectuaţi tăierea/rărirea la intervale de 10-14 zile pe măsură ce apar noi lăstari. Înlăturaţi frunzele şi lăstarii de bază, și unele flori pentru a stimula creșterea plantelor și dezvoltarea.
Scurtaţi lăstarii laterali, lăsând 2-3 fructe pe lăstarii secundari. Trebuie să existe maxim 2-4 ramuri: cea mai de jos la 15-20 cm de la sol sau suprafaţa vetrei, următoarea la 20-25 cm. Tăiaţi lăstarii secundari sau ramurile pentru a lăsa doar ramificaţiile tulpinii principale.
Atunci când se utilizează plante tăiate la 3-4 ramuri într-un sistem neconvenţional (vatră sau cultură), vigoarea plantelor este redusă și înălţimea plantelor trebuie să fie limitată.
Formarea plantelor
Tulpina principală crește la o înălţime de 3,5–4,0 m și trebuie să fie formată pentru a rămâne verticală. Utilizaţi fire sau inele din plastic sau metal pentru a lega de spalier fiecare tulpină fructificată a ardeiului, astfel încât să poată suporta greutatea fructelor. Spalierele sunt necesare numai pentru ramurile principale, nu și pentru ramificaţiile secundare.
Defolierea
Pentru a asigura condiţii bune de ventilaţie și iluminare pentru dezvoltarea plantelor, îndepărtaţi frunzele bazale mature, de jos în sus, pe măsură ce plantele cresc.Fructificarea
Pentru polenizarea florilor, se recomandă introducerea bondarilor în seră. Bondarii (Bombus impatiens) sunt excelenţi polenizatori care aplică mecanismul de vibraţii și un singur stup de bondari poate poleniza 3 000 m2 de seră cultivate cu ardei dulce. Scăderea temperaturii, mai ales pe timp de noapte, poate duce la flori avortate (în special în prima săptămână).Irigarea
Ardeiul gras are un sistem radicular amplasat la la suprafaţa solului și este foarte sensibil la stresul apei. Sunt necesare cantităţi mari de apă, deoarece sistemul radicular nu pătrunde adânc în sol; din acest motiv, se recomandă irigarea frecventă cu cantităţi mici de apă. Deficitul de apă provoacă avortul de flori ducând la fructe de proastă calitate.Cerinţa atât faţă de apă, cât și faţă de nutrienţi este mai mare în timpul înfloririi și fructificării decât în cealaltă perioadă de vegetaţie. Într-adevăr, alimentarea insuficientă cu nutrienţi în această fenofază poate duce la un procent ridicat de avorturi la flori, iar dacă fructele se formează, cresc încet sau cad, sunt deformate și nu au turgescenţă. Temperatura apei de irigaţii este vitală și trebuie să fie de 22-24 °C (Drăghici, 2014).
Fertilizarea
Evitaţi utilizarea excesivă și inadecvată sau dezechilibrată a îngrășămintelor. Înainte de plantare, se aplică gunoiul de grajd la o rată de 2,0–3,0 tone la 1 000 m2, având grijă să nu depășească 170 kg N/ha. Tabelul 1 prezintă cantitatea de nutrienţi majori preluaţi de ardei pentru diferite nivele de recoltă și sisteme de cultivare în seră.
Tulburări fiziologice
Condiţii de umiditate relativă ridicată (de exemplu, 85%) într-o seră poate duce la tulburări, cum ar fi polenizare slabă sau incompletă, arsuri solare, crăparea fructelor și fructe tomate.Dăunători și boli
Dăunătorii și bolile frecvente includ: musca minieră (Liriomyza spp.), căderea și putrezirea plantelor (Pythium spp.), Rhizoctonia solani, gândacul ardeiului (Anthonomus aenotinctus), nematode (Meloidogyne incognita), pătarea bacteriană (Xanthomonas campestris), piticirea şi îndesirea ardeiului (cucumber mosaic/Cucumovirus), făinarea (Leveillula taurica), virusul mozaicului tutunului (Tobamovirus), boala petelor de bronz la ardei, ofilirea vasculară/ofilirea provocată de verticillium (Verticillium dahliae), ofilirea (ulceraţia) bacteriană sau cancer bacterian (Clavibacter michiganensis), pătarea frunzelor şi bășicarea fructelor de ardei (Xanthomonas campestris).Recoltare
Recoltarea are loc atunci când fructele ating dimensiunea hibridă caracteristică, la maturitate tehnologică sau fiziologică. Tăiaţi sau rupeţi cu atenţie fructele la punctul de inserare. Roada este de 7,0–7,5 kg la o plantă, în funcţie de densitatea plantelor, sistemul de conducere al plantelor și ciclul de cultură. În seră, soiurile de tipul California din producţia de ardei gras pot atinge roade de 10-11 kg colectate de pe o plantă.Bibliografie: BUNELE PRACTICI AGRICOLE PENTRU PRODUCEREA LEGUMELOR ÎN TEREN PROTEJAT ÎN ŢĂRILE DIN EUROPA DE SUD-EST