ALIMENTAŢIA PUILOR DE CARNE: Nutrețuri, rații zilnice

În creşterea puilor de carne se urmǎreşte obţinerea unui spor zilnic ridicat şi o conversie superioarǎ a hranei. Aceste deziderate se pot realiza prin majorarea nivelului energetic şi proteic al hranei faţǎ de cele utilizate la tineretul aviar de înlocuire. În acest scop trebuiesc asigurate cerinţele nutriţionale prevǎzute în cele 3 faze de creştere dupǎ cum urmeazǎ:
 

• În Faza I de la 1-14 zile se foloseşte un nutreţ combinat de tip starter sub formǎ de brizurǎ (granule sparte) sau sub formǎ de uruialǎ.
• În Faza a II-a de la 15-35 de zile se administreazǎ un nutreţ combinat de creştere sub formǎ de granule cu diametrul de 2- 3 mm sau sub formǎ de uruialǎ.
• În Faza a III-a de la 36 de zile la sacrificare (42 de zile) se administreazǎ un nutreţ combinat de finisare sub formǎ de granule cu diametrul de 3 mm sau sub formǎ de uruialǎ.

Citiți și: CU CE HRĂNIM PUII ACASĂ? Reguli pentru o dietă sănătoasă
 
Se recomandǎ porumbul care reprezintǎ 55-65% din structura nutreţului combinat. Porumbul prezintǎ unele avantaje faţǎ de celelalte cereale: conţinut mai ridicat de energie; prezenţa xantofilelor necesare pigmentǎrii carcaselor; realizeazǎ o depunere mai mare de grǎsime printre fibrele musculare, îmbunǎtǎţind calitatea carcaselor. În unele cazuri, porumbul poate fi substituit în proporţie de 20-30% cu orz sau grâu furajer, iar atunci când se adaugǎ enzime de uz furajer (beta-glucanazǎ, xilanazǎ, celulazǎ), proporţia de substituire a porumbului poate sǎ ajungǎ la 40-60%.
 
Pentru realizarea unui nivel energetic ridicat, se pot utiliza grǎsimi animale sau vegetale. Acestea se folosesc în proporţie de 2-5% când reţetele conţin porumb, sau 6-7% când reţetele sunt alcǎtuite din alte cereale. Dacǎ se folosesc uleiuri vegetale, acestea reprezintǎ surse foarte bune de acizi graşi esenţiali necesari pentru susţinerea ritmului ridicat de creştere a puilor de carne.
 
Ca surse de proteinǎ se folosesc şroturile de soia (15-25%) şi şroturile de floarea- soarelui cernute (5-10%). Proporţia şrotului de floarea-soarelui poate fi majoratǎ pânǎ la 20% dacǎ se fac adaosuri de enzime.
 
Dacǎ ferma dispune de nutreţuri de origine animalǎ, fǎina de peşte se include în structura nutreţului combinat în proporţie de 5-8% în prima fazǎ, 3-6% în faza a doua de creştere şi 2-3% în faza de finisare. Pentru asigurarea necesarului de proteinǎ se mai pot introduce în structurǎ uruielile de mazǎre şi bob (10-15%), drojdii furajere (2-10%), iar în faza de finisare pentru îmbunǎtǎţirea calitǎţii carcaselor se poate încorpora 1-2% fǎinǎ de lucernǎ.

Citiți și: PUI DIN RASA BRAHMA - Cum îi creștem ca să ajungă la 8 kg la maturitate?

 
Pentru asigurarea elementelor minerale în nutreţurile combinate pentru pui de carne, în structura nutreţului combinat se încorporeazǎ: carbonatul de calciu 1-1,5%, fosfat monocalcic sau dicalcic 0,5-1%, sare 0,2-0,3% şi premix vitamino-mineral 0,5% sau 1%.
 
Pentru îmbunǎtǎţirea performanţelor de producţie şi prevenirea unor afecţiuni, în nutreţul combinat se adaugǎ aditivi furajeri: probiotice, prebiotice (acidifianţi), preparate enzimatice, inhibitori de mucegaiuri, antioxidanţi, coccidiostatice etc.
 
În ceea ce priveşte forma fizică de prezentare a nutreţului combinat folosit în alimentaţia puilor de carne, este recomandabil să fie brizură (granule sparte) în prima fază şi granule în continuare, deoarece avantajele oferite de această formă sunt atât de mari, încât compensează cu mult cheltuielile suplimentare înregistrate prin granulare.
 
Efectele favorabile ale granulării nutreţurilor se materializează prin:

• creşterea ingestei zilnice de nutreţ;
• creşterea sporului în greutate cu 6-10%;
• creşterea eficienţei utilizării proteinei in sinteza tisulară;
• reducerea consumului specific cu 4-6%;
• evitarea pierderii unor ingrediente valoroase din structura nutreţului combinat
• determinate de fenomenul de sedimentare şi prăfuire.

 
Unii autori au constatat că prin granulare pot fi distruşi unii aminoacizi esenţiali şi de aceea nutreţurile granulate trebuie să aibă un conţinut mai ridicat de proteină şi aminoacizi.
 
Alimentaţia puilor de carne se face în general, la discreţie chiar dacă după vârsta de 3-4 săptămâni se înregistrează un supraconsum de 2-3%, ceea ce determinǎ creşterea consumului specific. Dacă totuşi după această vârstă se practică alimentaţia în tainuri este necesar ca intervalul dintre 2 tainuri să nu fie mai mare de 3 ore.
 
Consumul mediu zilnic de nutreţ combinat variază în funcţie de valoarea energo - proteică a nutreţului, de factorii genetici, precum şi de condiţiile de întreţinere.  Principalii indicatori tehnici realizaţi de puii de carne în condiţiile asigurării parametrilor nutriţionali şi de întreţinere cunoscuţi sunt:
 

• greutatea corporală a puilor la populare 40-43 g;
• greutatea la livrare: 1900-2300 g;
• vârsta la sacrificare: 40-42 de zile;
• sporul mediu zilnic în greutate 45-50 g/cap;
• consum mediu zilnic de nutreţ combinat: 85-100 g/cap;
• consumul total de nutreţ combinat pe perioadă: 3,7-4,6 kg, din care

1. în faza I-a (1- 14 zile): 550 g/cap;
2. în faza a II-a (15 - 35 de zile): 2400 g/cap;
3. -în faza a III-a (36 de zile - abatorizare): 1150 g/cap.

Indicele de conversie a hranei (kg nutreţ combinat/kg spor): 1,6-2,0 kg.

Bibliografie: Alimentația animalelor. Aurel Șara, Mihai Bențea.