Datorită legăturii strânse dintre performanțele productive și aspectul exterior al ovinelor, se pot obține indicații orientative asupra tipului productiv, constituțional, stării de sănătate etc., de care depinde valoarea economică a ovinelor.
EXAMINAREA MASCULILOR
După abordarea (apropierea de ovină) și contenția ovinelor (imobilizarea), la mascul se apreciază prezența testiculelor în bursele testiculare și ugerul la femelele mature.Testiculele trebuie să fie mobile în învelitorile (burse) testiculare. Aderența lor la aceste învelitori indică un proces inflamator, incompatibil cu activitatea de reproducere. Testiculele prea moi la pipăit, atrofiate sau prea coborâte indică o stare de slăbiciune și lipsă de vigoare sexuală. Dintre defectele cele mai grave, care determină eliminarea masculului de la reproducție, amintim: criptorhidia (lipsa testiculelor în burse), monorhidia și tumorile.
CUM TREBUIE SĂ ARATE UGERUL?
La femele, ugerul trebuie să fie normal dezvoltat, voluminos, grunjos la palpare, moale şi elastic. Un uger mare nu trebuie să impresioneze fiindcă este posibil să nu susţină o producţie ridicată de lapte. Multe din astfel de ugere sunt “cărnoase”, cu puţin ţesut alveolar.Mameloanele trebuie să fie dezvoltate conform rasei: nici prea mari, pentru că mieii sug greu, iar cele prea mici îngreunează mulsul. Sfârcurile mici se întâlnesc mai des la primipare, dar ele devin normale după o scurtă perioadă de muls.
Pielea trebuie să fie elastică, moale, fină, suplă şi onctuoasă la pipăit, glabră şi, la unele rase de oi, acoperită cu peri fini şi rari sau parţial chiar cu lână.
Dacă la palparea ugerului se simt formaţiuni dure, care sunt asociate cu diferite forme de mamite, se procedează la reformarea oilor. Inspecţia vizuală se poate efectua pentru a observa deficienţe privind: slăbirea ligamentelor suspensoare, jumătăţi mici, nedezvoltate, mărire anormală sau abcese şi decolorarea pielii.
Se consideră defectuos ugerul atârnat, divizat, ascuţit, cărnos, slab dezvoltat, sălbatec, atrofiat, asimetric, cu mameloane mici şi inegale sau groase şi largi.
CUM SE NOTEAZĂ LÂNA OVINELOR?
După această fază, pe ovinele contenționate se determină extinderea lânii în raport cu caracterele de rasă, luându-se în considerare gradul de acoperire a abdomenului, apoi a capului și a membrelor. Se exprimă prin note de la 1-5.La cojocul de lână, la fiecare individ se măsoară cu o riglă lungimea șuviței de lână la spată.
Totodată, se apreciază culoarea lânii. Poate fi excepțională (nuanță albă) sau foarte bună (albă sau crem), iar usucul uleios.
Urmează tunsul miorilor cu o mașină electrică, cântărirea cojocului de lână tunsă și, după tuns, aprecierea conformației constituției.
Sursa: revistaferma.ro