Nu este permisă tăierea prea accentuată a nuielelor.
Una dintre greşelile cele mai dese este aplicarea aceleiași tăieri, care nu ţine cont de specia pomului fructifer, de exemplu măr, piersic şi viţă-de-vie!
Greșeala provine probabil din faptul că în trecut, în zonele de deal, piersicul şi viţa de via erau tăiate prin aceleaşi metode precum tăierea la o singură nuia. Acest lucru nu ar reprezenta nici o problemă. Problemele încep să apară atunci, când şi celelalte specii sunt tăiate prin această metodă. În cazul pomaceelor această metodă de tăiere poate cauza o puternică de creştere de lăstari, concomitent cu reducerea cantităţii de roade, nemaivorbind de deprecierea calității.
Pe nuielele lungi ale acestor pomi există puţini muguri de rod (vezi părţile de rod ale pomaceelor), aceştia se vor forma pe părțile scurte de rod crescute din mugurii laterali, în cazul în care nuielele nu au fost tăiate puternic (vezi efectul tăierii).
Înălţimea pomilor nu trebuie limitată în anii de formare
Înălţimea şi forța de creştere a pomilor este determinată înainte de toate de portaltoi. Dacă planta noastră se dezvoltă prea puternic, atunci ea să fie tăiată doar cât este neapărat necesar, pe cât posibil la sfârșitul verii.
Înălţimea pomului ajunge să o stabilim peste 8-10 ani, prin tăierea axului sau al crengilor mai groase.
Putem păstra şi nuiaua verticală
Sunt mulți care taie aproape automat nuielele verticale din coroană. La întrebarea „de ce?” vor răspunde că au citit undeva că nu este permisă păstrarea lor. Acest răspuns este foarte des. Iar această greşeală este comisă de obicei de cei care nu cunosc părţile de rod.
În cazul sâmburoaselor, nuielele verticale se pot păstra fără nici o problemă, deoarece acestea sunt totodată nuiele de rod. Rodul va trage în jos nuiaua și ea se va îndoi din coroană. Dacă chiar nu avem nevoie de ele, le putem îndepărta în anul următor, ca crengi ieșite din rod.
Şi în cazul pomaceelor se pot păstra aceste nuiele, dacă pe vârful lor sunt muguri micşti, ele sunt nuiele de rod! În general din coroană se taie doar lăstarii lacomi care cresc abrupt în sus, în cazul în care chiar este indicat! Cei mai slabi pot fi păstrați încă un an, doi, după care şi ei, la rândul lor, vor fi îndepărtaţi.
Nu se permite tăierea de chelire a ramurilor de structură
Recolta cea mai bogată se obține de pe pomul, la care ramurile de structură sunt pline cu părți de rod, de la trunchi și până la vârf. Aceasta se poate obţine dacă tăierile se încep nu de la vârful ramurii de structură, ci de la baza ei, avansând de la creangă la creangă. Trebuie avută grijă să lăsăm crengi din 30-40 de cm, și pe ele nuiele de rod, tot din 30-40 de cm. Este foarte tristă priveliştea acelui pom care seamănă mai degrabă cu o mătură înfiptă-n pământ. Partea inferioară este complet goală, şi doar pe partea superioară sunt câteva crengi şi nuiele de rod.
Bibliografie: TĂIEREA POMILOR FRUCTIFERI.