- ciclu I extratimpuriu
- ciclu II vară-toamnă
SCHEMA DE PLANTARE CASTRAVEȚI EXTRATIMPURII
Răsadurile de castraveți
Producerea răsadului implică două operații tehnologice și anume: semănarea și repicarea.Semănarea castraveților poate fi făcută atât pe pat germinativ, cât și în tăvițe alveolare de 200 de celule. Pentru o germinație optimă a semințelor de castraveți trebuie să se îndeplinească următoarele condiții:
- până la răsărire temperatura optimă trebuie să fie cuprinsă între 22-26 oC, umidiate 100% și lipsa completă a luminii,
- se umectează turba foarte bine (când o strângeți în mână să curgă apa din ea);
- se așează turba în tăvițe (sau pe pat) se trasează rândurile printr-o ușoară apăsare a substratului și se pun semințele una câte una,
- se acoperă cu un strat fin de turbă uscată de maxim 0,5 cm și nu se mai udă ulterior până la răsărire.
- se acoperă cu ziare sau cartoane de hârtie patul germinativ peste care se poate pune o folie cu rol de reținere cât mai mult timp a umidității de 100% necesare germinării și răsăririi optime a semințelor;
Repicarea castraveților se face într-un interval de timp foarte scurt, circa 4-7 zile de la răsărire, în ghivece de plastic mate, închise la culoare, prin care nu pătrunde lumina la rădăcină. Imediat dupa repicare se menține o zi sau două o temperatură constantă zi/noapte de 25-30 oC.
După aceste două zile este necesară schimbarea temperaturii constante zi/noapte, cu o diferență de 5-7oC. De asemenea, se urmarește umiditatea substratului care se va iriga constant pe toată perioada de la răsărire până la repicare. O dată cu irigarea se pot efectua fertilizări și tratamente fitosanitare.
Fertilizări se fac în această perioadă cu îngrășăminte minerale cu raport echilibrat NPK. De asemenea, pentru o dezvoltare armonioasă a sistemului radicular și rezistența mărită la stresuri a micilor răsaduri se poate utiliza prin udare sau stropire Sprintene.
Tratamentele fitosanitare în această perioadă includ un fungicid contra complexului căderii plăntuțelor și un insecticid împotriva insectelor ce apar imediat ce se încălzește spațiul unde se seamănă.
De la repicare până la plantare dureaza circa 20-30 de zile, în fucție de condițiile climatice, poate să ajungă și până la 40 de zile.
Plantarea castraveților. Distanța de plantare a castraveților
Înainte cu câteva zile de transplantare este necasar să se îndeplinească următorii pași:
- se accentuează calirea răsadurilor și se stropesc foliar cu un fungicid și un insecticid,
- se pregătește terenul, se montează sistemul de irigare și dacă se folosește folie transparentă de mulcire se instalează tot înainte de plantare,
- înainte de plantarea oricărei culturi de legume în sere și solarii este bine să se facă o dezinfectare a solului.
De reținut este faptul că aceste plante sunt iubitoare de căldură și se dezvoltă optim numai la temperaturi ce depășesc 18oC noaptea, iar la temperaturi sub 10-12oC cresterea și dezvoltarea lor este redusă la minim.
Densitatea de plantare folosită pentru cultura de castraveți diferă în funcție de fiecare ciclu de cultură, media fiind de 30.000 plante/hectar.
Ca mod de plantare se pot utiliza 2 variante:
- distanțe de plantare a castraveților egale între rânduri;
- distanțe alternante între rânduri (două apropiate urmate de 2 mai departate). Pe rând distanța între plante trebuie să fie de 40-50 cm.
Pentru plantarea timpurie a castraveților (20-30 martie) în solarii neîncălzite este obligatoriu ca acestea să fie acoperite cu două rânduri de folie (primul rând îl reprezintă folia profesională de acoperire cu aditivi UV, EVA, IR 170 – 200 microni; al doliea rând este folia profesională cu efect termic 40 microni).
Dacă se plantează extratimpuriu între 15 februarie -15 martie pe lângă cele două rânduri de folie se impune și un sistem de încălzire.
Irigarea și fertilizarea castraveților
Întotdeauna înainte de înființarea culturilor de legume se recomandă efectuarea analizelor de sol pentru relevarea rezervelor de elemente minerale și organice din sol pe de o parte și pe de altă parte pentru întocmirea riguroasă și eficientă a unui program de fertilizare adecvat.
La întocmirea unui program de fertilizare eficient și optim pentru a obține maximul productiv și calitativ al unui hibrid, recomandăm să luati în calcul următorii parametri:
- pH-ul
- EC-ul
- analizele de sol ce relevă nivelul de aprovizionare cu elemente( N, P, K,Ca ,Mg ,Fe, B, Cu, Zn, Mn, Mo)
- tipul culturii înființate
- sezonul de plantare
- ciclul de cultură.
Aplicarea îngrășămintelor în fertilizarea fazială se face prin 2 metode:
- Aplicare radiculară, la sol împreună cu apa de irigare, procedeu denumit fertiirigare
- Aplicare prin stropire, singure sau împreună cu anumite pesticide (atenție la compatibilități) – procedeu denumit fertilizare foliară;
Irigarea, alături de pregătirea corespunzătoare a solului înainte de plantare, reprezintă unul din cei mai importați factori ce conduc la succesul unei culturi de legume. Cea mai recomandată metodă de irigare pentru castraveți în sere și solarii este irigarea prin picurare;
Pentru culturile de castraveți instalația de irigare prin picurare trebuie să asigure un debit de 1,6 – 2,5 L/h/picurător, iar distanța între picurători să fie de 20-30 cm. Irigarea trebuie să se facă în fiecare zi, mai mult sau mai puțin, coroborat cu condițiile de mediu și cât mai dimineață posibil. La fiecare udare se adaugă și fertilizatori, respectându-se principiul „cât mai des în porțtiuni cât mai mici” (fertilizare cu lingurița).
Alte lucrări tehnologice moderne de cultură a castraveților:
- Palisarea - Se face cu ajutorul sforii de palisat.
- Copilirea - Se copilesc toți lăstarii până la înălțimea de aproximativ 120- 150 cm, apoi, lăstarii se cârnesc (ruperea vârfului) după primul sau al doilea internod.
- Defolierea - Operația prin care se îndepărtează o serie de frunze pentru o mai bună circulație a aerului în jurul plantei.
- Recoltarea - Se face începând cu săptămâna 3 sau 4 după plantare.
Sursa: marcoser.ro