Germinaţia acestui mucegai începe la +5 grade Celsius şi încetează la peste +35 grade Celsius, continuând să se dezvolte chiar şi în lunile de vară ploioase, larvele care primesc o hrană cu polen infectat de această ciupercă murind în celulele acoperite de un strat albicios, ca o brumă. La revizia de fond, primăvara, albinele moarte de pe fundul stupilor au abdomenul acoperit cu un praf verzui sau albicios, ca o brumă, boala atingând mai ales fagurii mărginaşi. Este o boală infecto-contagioasă comună larvelor şi albinelor adulte, făcând parte din categoria zoonozelor. Este foarte periculoasă întrucât poate provoca afecţiuni pulmonare şi la om. Transmiterea se face pe cale digestivă şi transcutanat.
Aspergiloza: Simptome
- Larvele mor imediat după căpăcire sau în momentul căpăcirii;
- în celulele necăpăcite se poate observa o pânză de mucegai galben-verzui sau negru;
- zonele de fagure afectat se lărgesc progresiv cuprinzând mai multe celule cu puiet, formând insule sau plaje de mucegai; larvele se deshidratează au aderenţă la pereţii celulei şi au consistenţa dură;
- albinele prezintă stări de agitaţie, incapacitate de zbor, cad în faţa stupilor, fac mişcări dezordonate ale membrelor, pieselor bucale sau ale segmentelor corporale şi mor în câteva ore prin toxemie;
- cadavrele prezintă abdomenul uşor mărit, care în scurt timp devine dur ca şi toracele, miceliul invadând întreg corpul albinei pe care-l acoperă cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuie.
Boala apare mai ales primăvara timpuriu, când, datorită ventilaţiei necorespunzătoare, pe pereţii mărginaşi şi pe fagurii cu polen apa se condensează favorizând apariţia mucegaiurilor. Doicile, în lipsa unui polen proaspăt se hrănesc cu polenul mucegăit şi îmbolnăvesc puietul, în formele grave boala extinzându-se şi asupra albinelor adulte, care, nemaiputând defeca, se constipă şi mor.
Cadavrele unor astfel de albine trebuie arse iar fagurii cu păstură mucegăită trebuie înlocuiţi, colonia mutându-se într-un stup dezinfectat. Albinele de pe faguri se pulverizează cu o soluţie de hipoclorit de sodiu (apă de Javel) în proporţie de 150 g la litrul de apă. Stupii se flambează şi dezinfectează, insistând la colţuri şi în zonele cu mucegai.
Aspergiloza: Diagnostic
Diagnosticul se stabileşte pe bază examenului clinic al probei de puiet afectat şi al albinei adulte, diferenţiindu-se de paraliziile albinelor şi intoxicaţii.Examenul clinic
Puietul pietrificat la un examen clinic sumar se poate confunda cu puietul văros (o boală provocata tot de o ciupercă) dar, spre deosebire de ascosferoză:
- larvele afectate sunt aderente la pereţii celulei, albinele neputându-le elimina din fagure;
- puietul bolnav nu este în "mozaic" ci în grup de larve prinse în insule verzi de mucegai;
- aspergiloza afectează şi albinele, între inelele abdominale, observându-se acelaşi mucegai verzui ca şi cel de pe fagure (provocând mortalitatea atât a albinelor cât şi a puietului).
Examenul de laborator
Un diagnostic de certitudine se face prin completarea examenului clinic cu examenul de laborator, întrucât se pot ivi uneori erori legate de contaminări cu Penicillium, care apare sub formă unui mucegai verzui, în general pe fagurii prost întreţinuţi, prinzând atât marginile exterioare ale celulelor cât şi albinele moarte din celule.
Aspergiloza: Tratament
Pentru a preveni infectarea polenului din faguri de la rezervă se foloseşte vaporizarea acestora cu acid acetic glacial, aerisind apoi depozitul.Pentru combatere:
- se îndepărtează fagurii cu puiet afectat şi albinele moarte din stup şi din afara stupului care se distrug prin ardere;
- se face tratamentul cu Micocidin ca şi în cazul ascosferozei iar familiile grav afectate se distrug prin ardere deoarece aspergiloza se transmite şi la om (dezinfecţia de necesitate fiind obligatorie).
Deşi diagnosticul diferenţial între aceste boli nu prezintă o importanţa deosebită din punct de vedere terapeutic, tratamentul celor două maladii fiind acelaşi (cu Micocidin), este necesar totuşi a se preciza boala, ştiut fiind că aspergiloza este o zoonoză. Pe fundul stupilor afectaţi mai puţin se presară 1 g floare de pucioasă.
Bibliografie: ABC apicol