După luni întregi de hrană bazată pe fân, silozuri și concentrate, intestinele animalelor nu sunt pregătite pentru o schimbare bruscă la pășunatul intensiv. Specialiștii în nutriție animală avertizează că o astfel de tranziție necontrolată poate duce la:
- balonări, indigestii, scăderi de apetit;
- scăderi ale producției de lapte la vaci;
- scăderi în greutate sau probleme metabolice.
Citiți și: FURAJELE FERMENTATE ÎN ALIMENTAȚIA PUILOR: Avantaje, ghid practic
Cum facem corect trecerea la pășunat
Potrivit experților, adaptarea la hrana verde trebuie făcută treptat, în 7-10 zile, cu monitorizarea atentă a stării generale a animalelor.Primele 2-3 zile: se lasă animalele la pășunat doar 1-2 ore pe zi, preferabil dimineața, pe rouă.
Zilele 4-7: se crește progresiv timpul de pășunat și se reduce cantitatea de fân sau siloz din rație.
După o săptămână: dacă nu sunt semne de disconfort, animalele pot pășuna întreaga zi.
Este important ca trecerea să se facă pe pășuni curate, fără iarbă prea tânără sau udă, deoarece aceasta poate fermenta rapid în stomac și produce acidoze.
Citește și: PORUMBUL ÎN ALIMENTAȚIA CAPRELOR. Ghid
Ce adăugăm și ce excludem din alimentație
Pe măsură ce animalele încep să consume din ce în ce mai multă iarbă proaspătă, este recomandat să fie reduse treptat cantitățile de fân, siloz și concentrate din rația zilnică. Concentratele, în special, trebuie ajustate în funcție de valoarea nutritivă a pășunii, pentru a preveni dezechilibrele metabolice.De asemenea, fânul grosier sau hrana uscată de iarnă nu trebuie eliminate brusc, ci diminuate progresiv, astfel încât sistemul digestiv al animalelor să se adapteze fără probleme. Iarba foarte tânără sau umedă poate favoriza apariția balonărilor și a fermentației rapide în rumen, motiv pentru care accesul la astfel de pășuni trebuie făcut cu mare prudență. Un regim alimentar dezechilibrat, mai ales în primele zile de pășunat, poate compromite sănătatea întregului efectiv.
La fel de importantă este verificarea atentă a calității pășunilor înainte de a introduce animalele. Pajiștile trebuie să fie curate, lipsite de plante toxice precum rogozul, ciumăfaia sau untul pământului, care pot avea efecte nocive asupra sănătății animalelor.
Trecerea animalelor de la hrana de iarnă la pășunatul de vară trebuie să fie treptată, atent monitorizată și adaptată nevoilor fiecărui tip de animal. Doar așa pot fi evitate problemele digestive, stresul metabolic și pierderile economice.