SECTORUL VITIVINICOL DIN REPUBLICA MOLDOVA – FINAL DE SEZON. Gheorghe Gaberi: Prețul strugurilor, piețe de export și principalele probleme ale viticultorilor

Sezonul agricol s-a încheiat, iar fermierii încep să facă totalurile acestui an. Care au fost recoltele de cereale (floarea-soarelui, porumb și grâu) v-am prezentat anterior, de data aceasta, vom vorbi despre rezultatele din sectorul vitivinicol în Republica Moldova pentru anul 2022.

Despre calitatea strugurilor, prețurile de vânzare, export, dificultăți pe care le întâmpină producătorii și ultimele tendințe ale domeniului, AGROMEDIA a discutat cu Gheorghe Gaberi, doctor în științe agricole, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de struguri din Moldova.
 

1. Domnule Gaberi, în linii generale, cum a fost anul 2022 pentru domeniul viticultură și vinificație? Am avut toamna aceasta struguri de calitate?

Putem spune că sezonul s-a încheiat. În prezent, suntem în plin proces de export. Pentru viticultori, anul a pornit destul de bine, cu toți strugurii de anul trecut vânduți, cu semne bune. În prima jumătate a anului, plantele s-au dezvoltat foarte bine, starea fitosanitară a fost excelentă. Dar, pe parcurs, ne-am confruntat cu un deficit mare de ploi, care într-o anumită măsură a afectat roada. Totuși, strugurii din unele regiuni din sudul țării, atât cei de masă, cât și cei tehnici au atins parametri de calitate înaltă.
 

2. Care au fost cele mai mari provocări cărora viticultorii au trebuit să le țină piept?

Am avut roadă bună. Problemele sunt la capitolul realizare, din cauza embargoului impus de Federația Rusă, unde anual exportam 30-35 de mii de tone de struguri și desigur, din cauza războiului care a creat dificultăți de logistică și a dus la majorarea prețurilor pentru transport, ambalaj și altele.

Cu toate acestea, exporturile din roada anului curent au depășit 30 de mii de tone. Strugurii au plecat în peste 20 de țări ale lumii, pe primele poziții situându-se România, Polonia, țările din Uniunea Europeană, dar și Kazahstan, Belarus.

Cu părere de rău, prețurile nu sunt adaptate la scumpirile din ultimul timp. Exportatorii au fost foarte rezervați în a pune la păstrare cantitățile pe care le puneau tradițional. Au fost îngrijorați de problemele din sectorul energetic și a piețelor de desfacere. Astfel, avem în frigidere mai puțini struguri, dar de calitate excelentă.

În prezent, din depozitele frigorifice, strugurii se vând cu 12 lei/kg. Un preț tradițional pentru noi, dar pe fonul scumpirilor galopante este unul foarte mic.  Anul acesta, struguri de calitate bună au fost vânduți la procesare, la un preț foarte mic și evident că viticultorii nu au obținut veniturile așteptate. Mulți din ei vorbesc despre faptul că nu mai este rentabil acest domeniu.
 

3. Ați menționat anterior că producătorii moldoveni ar trebui să se orienteze spre vânzarea strugurilor direct din câmp, mai puțin spre depozitarea acestora, de ce?

Mai ales anul trecut, s-a majorat substanțial exportul strugurilor direct din plantație sau trecându-i prin frigider, dar nu puși la păstrare pe un termen mai lung. Atunci, aspectul este mai bun, parametrii de calitate sunt mai înalți, cheltuielile sunt mai mici. Și anul acesta, producătorii care au avut struguri de calitate înaltă i-au vândut din plantații cu 12 și chiar 14 lei/kg.
 

4. Cum am putea rezolva problema micilor producători de struguri, care în fiecare toamnă se plâng de prețuri mici și neînțelegeri cu vinăriile?

Vinăriile au nevoie de loturi de struguri destul de mari și din soiurile din care produc vin de calitate înaltă. Iar producătorii agricoli care au 1-2 tone de struguri și nu sunt într-o relație bună cu un procesator, nu au nici un viitor. Doar când vor fi create clustere în jurul fabricilor și vor lucra într-o echipă, plantarea viilor va fi coordonată cu procesatorul și vor conlucra asupra tehnologiei de producere pentru ca din acei struguri să poată fi obținut vin cu indicație geografică, doar atunci nu vor fi probleme. Nici anul acesta nu au fost probleme pentru gospodăriile agricole care au stabilite relații cu fabricile.

Cei care au cantități mici, plantații ce sunt deja depășite sunt producători pentru piața de struguri care mai funcționează la noi, nu pentru piața de vinuri. Sunt pentru amatorii ce cumpără 200-300 kg de struguri pentru a face vin de casă.

Ramura de producere a strugurilor tehnici rămâne a fi una de perspectivă. Aceasta poate fi o afacere agricolă de succes chiar mai profitabilă decât cultivarea cerealelor, mai ales în zona de Sud, secetoasă, unde strugurii sunt buni și pot fi și bani buni, dar dacă vom lucra organizat.
 

5. Sectorul strugurilor de masă, cât de mult sunt interesați viticultorii moldoveni să cultive struguri de masă? Cum stăm aici la capitolul soiuri, este în continuare „Moldova” în topul preferințelor viticultorilor noștri? La export, care sunt cele mai solicitate soiuri?

Noi trebuie să avem o viziune nouă asupra sortimentului, să mergem în pas cu timpul. Toți ne-am axat pe soiul „Moldova”, ce consideră 90% din volumul strugurilor exportați. Acum, însă, sunt solicitate soiurile apirene. Am vorbit și în cadrului unui seminar, și prin intermediul presei am comunicat viticultorilor că este necesar să planteze aceste soiuri. Ele au o valoare mult mai mare pe piață, sunt vândute la prețuri duble și uneori triple, în comparație cu cele cu semințe. Soiurile mai timpurii ne vor permite exportul de cantități mai mari în lunile august, septembrie, câștigând poate chiar mai bine decât la strugurii vânduți iarna.

Problema este aceeași și la soiurile tehnice. Sezonul anului trecut a demonstrat că noi nu avem suficiente cantități de soiuri solicitate pe piață, mai ales din cele autohtone, care sunt mai activ cerute de către cumpărători.
 

6. Numărul micilor vinării - afaceri de familie este în continuă creștere, care este rolul acestora în dezvoltarea sectorului?

Rolul lor este unul foarte mare. La nivel global, în afacerile orientate spre producerea vinului, s-au produs schimbări majore. Vinăriile se transformă în Chateau-uri unde are loc nu doar producerea vinului, dar se pune accent și pe gastronomie și pe turism. Lucrul acesta se dezvoltă și la noi și mă bucur pentru că avem deja peste 50 de mici producători de vinuri, care și-au deschis cramele lor și produc vinuri de o calitate excelentă.
Acestea sunt vinuri de autor. Vinificatorii întreprind toate măsurile pentru a păstra și valorifica așa zisul terroir. Micii producători ne-au creat o imagine foarte bună, ne-au adus sute de medalii de la cele mai mari competiții internaționale.

Eu îmi doresc ca în fiecare sat să avem 2, 3, 4 crame, doar atunci se va dezvolta și turismul. Programele turistice vor fi mai bogate și mai atrăgătoare.
Noi ajutăm acești vinificatori. În prezent, avem 6 astfel de crame, care sunt în proces de dezvoltare pe care-i susținem să-și planteze propriile plantații din soiuri respective pentru a putea produce acele vinuri de autor. 
 

7. Lipsa muncitorilor calificați și randamentul scăzut al acestora în agricultură – o problemă acută a sectorului, care se adâncește pe an ce trece, unde am greșit că s-a ajuns aici și ce trebuie să facem acum pentru a repara greșeala?

Greșeala pornește din școala din zona rurală, acolo unde se cultivă dragostea de pământ. Tineretul a plecat și continuă să plece masiv peste hotare. Cu părere de rău, ei nu merg acolo toți pentru a activa în domeniul IT sau în mari corporații industriale. O bună parte din ei lucrează exact în agricultură, culeg căpșune în Germania și alte țări, lucrează în domeniul viticol. Dar aici sunt mai multe motive obiective, pe lângă cel economic, probleme sunt inclusiv de ordin social, însă pe primul plan, totuși, eu aș plasa greșeala majoră din educație.

Acest fenomen de migrație se întâmplă nu doar la noi, este peste tot în lume. Cu soluții vine agricultura performantă. Producătorii de struguri de soiuri tehnice își reorganizează plantațiile pentru a utiliza combinele de recoltare. Avem deja multe combine care pot înlocui până la 200 de muncitori, care funcționează și în Republica Moldova. Problema fiind nu doar de ordinul lipsei forței de muncă, dar și a schimbărilor climatice. Pentru multe soiuri termenul de recoltare coincide, astfel, producătorii au la dispoziție un timp foarte scurt pentru a păstra armonia dintre aciditate și conținutul de zahăr din struguri.
 

8. Care sunt așteptările viticultorilor pentru următorul sezon agricol?

În primul rând, să revenim la cantitățile pe care ni le-am propus. Anul acesta, am avut șansele să avem o roadă de peste 100 de mii de tone de struguri de masă, destinați consumului în stare proaspătă. Roadă biologică am avut, dar, cu regret, s-a dus l-a prelucrare la prețuri mici. În rest, situația în plantații este bună, a fost un an în care nu am avut boli, plantațiile nu sunt afectate, ne bucurăm și de precipitații suficiente, sperăm că se va recompensa deficitul mare de umiditate din sol. De asemenea, sperăm foarte mult că se va termina războiul, asta ne dorim cu toții și viticultorii la rândul lor.