SCHEMA DE TRATAMENTE LA GRÂU. Fertilizarea și erbicidarea

Fertilizarea de primăvară a grâului

Fertilizarea de primăvară se face timpuriu, când grâul pornește în vegetație, iar solul conține puține elemente solubile. Fertilizarea trebuie făcută pe etape, în funcție de nevoile biologice ale plantelor. Se folosesc în special azotul, dar și ureea, cât timp temperaturile sunt situate sub 15°C.

Odată cu intrarea în vegetație, îngrășămintele trebuie aplicate dimineața, atunci când temperatura solului este încă sub 0°C. Îngrășămintele sunt esențiale în special pe câmpurile slab dezvoltate în toamnă, pentru a favoriza înfrățirea în primăvară. Însă pe câmpurile în care culturile sunt bine dezvoltate, îngrășămintele aplicate timpuriu cresc riscul frângerii plantelor, motiv pentru care este recomandată întârzierea îngrășării solului.
Există mai multe scheme de fertilizare, iar alegerea celei pe care o veți urma depinde de mai mulți factori: tipul de sol, hibridul de grâu cultivat, clima zonei, densitatea semănatului, precum și producția planificată.

Azotul este principalul element nutritiv de care are nevoie grâul. Acesta ajută la dezvoltarea plantelor, le întărește structura și ajută la formarea componentelor de producție. Pentru solurile care sunt deja bogate în azot, suplimentarea cu acest element nutritiv poate duce la o dezvoltare prea puternică a vegetației, cu înfrățire mare și o cultură care consumă mai multă apă și elemente nutritive, mai vulnerabilă în fața bolilor.

Azotatul de amoniu este un îngrășământ cu efect acidifiant, care se prezintă sub forma unor granule solubile în apă. Se poate aplica pe toate tipurile de sol și la toate culturile, atât pentru fertilizarea de bază, cât și pentru următoarele tratamente de fertilizare din timpul perioadei de vegetație.

Ureea trebuie aplicată atât asupra solului, cât și a plantelor, însă nu în același timp cu semănatul, pentru a evita formarea amoniacului. Acesta poate răni germenii sau plantele tinere, încă nedezvoltate. Din acest motiv, este recomandat să încorporați îngrășământul, pentru a reduce pierderile.

Erbicidarea grâului

Grâul este pretențios față de lucrările efectuate pentru pregătirea solului. Aceste lucrări se efectuează în mod diferit, în funcție de plantele premergătoare și de umiditatea solului la momentul lucrării. Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire la cultura de grâu, întrucât pierderile de recoltă cauzate de creșterea buruienilor sunt cuprinse între 10 - 70%.

Buruienile dicotiledonate sunt cele care produc cele mai mari pagube, iar pentru combaterea lor este obligatoriu să nu săriți peste erbicidare. Împotriva acestui tip de buruieni se poate aplica erbicidul Biathlon® 4D, care are la bază două substanțe active: tritosulfuron și florasulam, care acționează încă din primele ore de la aplicare. Acest erbicid are o fereastră largă de aplicare și este independent față de condițiile meteo. Buruienile monocotiledonate sunt o problemă pentru culturile de grâu în zonele de colină, cu umiditate ridicată.

Care sunt cele mai întâlnite boli ale grâului și cum le putem combate?

Daunele provocate de diverșii agenți patogeni asupra aparatului foliar al grâului reduc capacitatea de asimilare a plantelor și cauzează pierderi de producție sau o scădere a calității grâului obținut.

Făinarea grâului poate fi observată pe frunze, tulpini și spice. Aceasta se remarcă prin apariția unor pustule albicioase, care produc o masă de spori, și își schimbă în timp culoarea în cenușiu sau brun. Făinarea apare toamna și atacă plantele de grâu răsărite, care sunt infectate de sporii rămași pe miriște de la culturile anterioare. Boala rezistă iernii, iar când temperaturile cresc, la începutul primăverii, începe să își multiplice sporii. Fertilizarea cu azot în exces și densitatea mare la semănare favorizează apariția și dezvoltarea puternică a bolii.

Primul tratament la grâu

Primul tratament al grâului se efectuează primăvara, la reluarea vegetației, când plantele sunt în creștere activă (începutul alungirii paiului și apariția frunzei stindard). Acest prim tratament este deosebit de important, întrucât multe dintre bolile foliare atacă în prima fază de vegetație a plantelor. De asemenea, aplicarea tratamentului depinde și de condițiile de câmp, însă este recomandat ca acesta să fie făcut cât mai devreme posibil, preventiv, pentru a elimina apariția și dezvoltarea agenților patogeni încă din prima fază. Se aplică un fungicid.

Tratamentele 2 și 3 la grâu

Fungicidele oferă protecție asupra plantelor de grâu doar pentru o perioadă limitată de timp. Pentru ca plantele să se mențină sănătoase până la recoltă, este nevoie de aplicarea unor tratamente suplimentare, care să protejeze grâul în toate fazele de vegetație. Dacă stropirea grâului se face prea târziu, când bolile au afectat deja plantele, suprafețele foliare care au fost deja distruse nu mai pot fi refăcute.

Așadar, aplicarea unui singur tratament nu este suficientă din mai multe motive: aplicarea prea timpurie nu atinge și nu protejează și frunzele stindard, care nu au apărut încă la acel moment. Frunza stindard are un rol esențial în stabilirea producției și de aceea ea trebuie să beneficieze de protecție pe toată perioadă de vegetație.

Pe de altă parte, aplicarea prea târzie a tratamentului, când planta este deja cuprinsă de boli, nu mai poate salva pagubele deja produse în culturi. În plus, tratamentele târzii fac imposibilă regăsirea fungicidului și pe etajele foliare inferioare. De aceea, pentru a proteja toate frunzele sunt necesare două sau mai multe tratamente.

Tratamentele 2 și 3 ale culturii de grâu trebuie să protejeze ultimele etaje foliare și să prevină pierderile de producție cauzate de boli. Bolile foliare care apar de regulă în perioada de după formarea frunzei stindard pot reduce masa foliară și pot încetini procesele metabolice ale plantei, constând în pagube la recoltă. Al doilea tratament trebuie să protejeze plantele împotriva septoriozei și ruginilor. Acesta se efectuează la apariția frunzei stindard și până la sfârșitul înspicatului. Se pot aplica fungicidele utilizate și în primul tratament al culturilor de grâu, care vor fi la fel de eficiente în protecția plantelor.

După înspicarea grâului, cultura trebuie protejată și în faza de înflorire, când fuzarioza este principala boală care poate pune probleme, în special în condiții de umiditate ridicată și temperaturi de peste 20°C. Fuzarioza poate afecta nu numai cantitatea producției, ci și calitatea acesteia, deoarece cauzează apariția unor micotoxine periculoase în plante.

Momentul potrivit pentru a recolta grâul este atunci când planta ajunge la maturitate, iar boabele prezintă o umiditate de 14-15%. În această perioadă, pierderile sunt minime, iar boabele pot fi păstrate în condiții optime, fără a mai fi necesare operațiunile speciale de uscare. Fermierii care cultivă grâu pe suprafețe foarte extinse încep uneori recoltarea chiar și la umidități de 16-17%, pentru a evita întârzierile.

Sursa: agro.basf.ro